Coordonatoarea organizaţiei „Pledoarie pentru Demnitate” solicită intervenţia urgentă a ministrului Sănătăţii, în sprijinul celor 261 de pacienţi internaţi în Spitalul Municipal „Dr. Gheorghe Marinescu” din Târnăveni, judeţul Mureş. Georgiana Pascu susţine, într-o postare pe pagina sa de Facebook, unde ataşează imagini din spital, că pacienţii secţiilor de psihiatrie ar fi ţinuţi în condiţii inumane şi supuşi unor tratamente degradante. Pascu afirmă că va reveni cu un raport detaliat, dar că, pentru moment, apelează la demnitar pentru a veni în sprijinul acestor oameni. Potrivit sursei citate, ceea ce a văzut în timpul unei „vizite neanunţate” este „dincolo de orice limită a demnităţii umane”: mizerie extremă, zeci de paturi lipite, în saloane imense, pacienţi care spălau WC-uri în băi murdare, pături murdare, aşternuturi lipsă, rupte sau murdare, pacienţi în haine ponosite, cu lucrurile personale sub pernă, cei mai mulţi fără noptiere şi cu pungi agăţate de paturi în care îşi ţineau lucruri personale. Într-un mesaj pe Facebook, reprezentanţii spitalului „asigură pacienţii, aparţinătorii şi publicul larg că activitatea medicală se desfăşoară în condiţii normale, cu respectarea protocoalelor şi standardelor instituţionale”.
„Stimate Domnule Ministru Rogobete, vă scriu pentru a vă solicita intervenţia de urgenţă în sprijinul celor 261 de pacienţi internaţi în Spitalul Municipal „Dr. Gheorghe Marinescu” din Târnăveni, jud. Mureş. Voi reveni cu un raport detaliat, atât eu, cât şi Consiliul de Monitorizare pentru implementarea CDPD dar în acest moment apelez la dumneavoastră pentru aceşti oameni. Voi încerca să vă creionez un tablou al situaţiei, iar la acest demers voi anexa fotografii şi înregistrări video care sper să mă ajute în pledoaria publică pentru ei. O parte dintre aceste materiale şi informaţii vi le-am transmis deja vineri, dar probabil că s-au pierdut printre alte mesaje. În orice moment, unul dintre noi sau dintre cei dragi nouă ar putea ajunge într-un loc ca acesta. România a fost deja condamnată la CEDO pentru mai puţin de atât şi se află chiar acum sub supravegherea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei şi a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii”, afirmă Georgiana Pascu într-o scrisoare deschisă publicată pe pagina sa de Facebook.
Deşi spune că nu are „calitatea de a face încadrări juridice”, precizează că ceea ce a văzut în timpul vizitei „neanunţate” pe care a făcut-o în spitalul din Târnăveni „intră uşor sub incidenţa articolului 3 din CEDO (supunerea la tratamente inumane şi degradant), precum şi a infracţiunilor de purtare abuzivă, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, Cod Penal”.
„De aceste aspecte sper că se vor ocupa poliţiştii de la investigaţii criminale şi procurorii din Mureş. Până atunci însă, datoria dumneavoastră este să îi salvaţi pe oameni, pentru că nu putem aştepta finalizarea anchetelor penale şi o nouă condamnare la Strasbourg pentru a le face bine”, punctează Pascu.
Aceasta spune că pentru trei zile, începând de vineri, 7 noiembrie, a vizitat „neanunţat” pacienţii închişi în secţiile de psihiatrie ale acestui spital.
„Am intrat în secţia de psihiatrie vineri, în jurul orei 6 dimineaţa. Ceea ce am văzut acolo e dincolo de orice limită a demnităţii umane: zeci de paturi lipite cu oameni lăsaţi pe saltele murdare sau învelite în plastic; o mizerie greu de descris; pacienţi care spălau corpuri de WC în băi murdare; aşternuturi lipsă, rupte, uzate, decolorate sau murdare; pături murdare; pacienţi în haine ponosite, cu lucrurile personale sub pernă, papucii în pat, cei mai mulţi fără noptiere, cu pungi agăţate de paturi în care ţineau câteva lucruri personale; paturi în saloane care păreau că nu se mai termină – aşa este pe tot etajul, aproape 100 de oameni despărţiţi prin nişte pereţi de sticlă. Sunt oameni în agonie care aşteaptă acolo de zeci de ani ca Ministerul Sănătăţii, împreună cu Ministerul Muncii şi Consiliul Judeţean Mureş, să ia o măsură pentru a nu mai fi captivi într-un sistem de asistenţă medicală care, cel mai probabil, îi ţine pentru beneficii pecuniare şi materiale”, afirmă Georgiana Pascu.
Coordonatoarea organizaţiei „Pledoarie pentru Demnitate” a sintetizat principalele probleme constatate:
1. Mizerie extremă, supraaglomerare şi nicio şansă la psihiatrie comunitară
Acestea au fost semnalate deja în 2023 de către Centru de Resurse Juridice – într-un raport extins, pus la dispoziţia ministerului. Vineri, în jurul prânzului, două funcţionare ale DSP Mureş venite la solicitarea CM – s-au arătat nedumerite de problemele semnalate în condiţiile în care au mai răspuns şi în 2023, dar „dacă ministerul permite funcţionarea aşa în continuare – care e problema?”. Le-am rugat să privească în jur, în salonul care nu se mai sfârşea, cu paturi lipite, murdare, cu miros greu chiar şi prin măşti, şi le-am întrebat dacă ele însele ar vrea să fie internate acolo. Răspunsul, notat cuvânt cu cuvânt: „Doamne fereşte, cum să vrem aşa ceva!”. Ministerul susţine această opinie?
2. Decese din neglijenţa gravă a personalului şi conducerii spitalului.
Aproape toţi pacienţii au murit de bronhopneumonie, enterocolită, asfixie mecanică cu bol alimentar. Vorbim de 25 de pacienţi care au decedat acolo în mai puţin de 2 ani. În 2004 sesizam CEDO pentru 17 decese la Spitalul Poiana Mare, pentru care statul român a fost condamnat în 2014. Nu este mai bine acum; este mai rău.
3. Moartea domnului A.M.
Domnul A.M. a fost internat cu episod depresiv, în urma unei chestiuni familiale care ne poate lovi pe oricare dintre noi. Timp de 21 de zile a plâns şi s-a cerut externat, spunând tuturor că îşi va pune capăt zilelor. În dimineaţa zilei de 9 august a cerut micul dejun şi apoi s-a spânzurat de o tuia în curtea spitalului, chiar la intrare, puţin înainte de ora 9. Un alt pacient mi-a povestit, în prezenţa unui medic, că îi mai dădea ţigări şi că, un altul după ce l-a găsit, i-a desfăcut sârma şi a încercat ulterior să îl viziteze la terapie intensivă. Din spusele pacienţilor, pentru acest gest uman – pacientul care a intervenit a fost închis în izolator şi pedepsit. Nu l-am mai găsit; între timp fusese externat. În registrul special nu există nicio menţiune în acest sens.
4. Contenţionare fizică şi izolare – realitatea contrazice declaraţiile conducerii
Personalul medical şi conducerea ne-au spus că, în ciuda secţiilor supraglomerate, fără personal suficient, fără formare şi fără activităţi de terapie conform legii, nu ar mai fi existat cazuri de contenţionare fizică de luni de zile, iar de izolare, cu atât mai puţin.
În realitate, în afara celor două contenţionări fizice din luna septembrie, pe imaginile vizionate sâmbătă şi înregistrate la 1 noiembrie se vede cum un pacient este tras şi contenţionat într-un salon. Deşi sistemul CCTV surprinde doar o zonă mică din sala de mese, se vede clar întregul demers, realizat în afara cadrului legal.
În dimineaţa zilei de vineri am găsit o femeie într-o încăpere mică, fără papuci. În mijlocul încăperii era o gură de scurgere, descoperită care părea a fi folosită pentru nevoile fiziologice. Femeia era desculţă, în şosete pe pardoseala de ciment. Uşa avea un mic orificiu cât o palmă, prin care putea fi observată pacienta, şi era blocată cu patul din imediata apropiere. Sâmbătă seara – pacienta nu mai era acolo şi angajaţii au spus că nu stă nimeni niciodată acolo.
5. Pacienţi dezbrăcaţi, lăsaţi în frig
Pe imaginile înregistrate se văd pacienţi dezbrăcaţi, lăsaţi în frig, aşteptând în văzul tuturor, cu angajaţii de faţă, complet goi, în piciorare, hainele venind abia după mult timp pentru a fi îmbrăcaţi.
6. Lipsa produselor de igienă şi umilinţa la care sunt supuşi pacienţii
Nu am văzut prosoape, săpun sau hârtie igienică pe etaje. Infirmierii mi-au arătat, jos, în subsol, toate aceste obiecte de igienă sanitară şi mi-au explicat că fiecare pacient care are nevoie vine şi cere o bucată de hârtie şi primeşte. Eu însă am văzut zeci de oameni intrând şi ieşind din baie, fără să văd pe cineva care să facă acest gest de o umilinţă greu de descris.
7. Violenţă fizică asupra pacienţilor şi lipsă de raportare
Am văzut un pacient tras, trântit la pământ de pe bancă din sala de mese, lovit cu picioarele şi târât într-un salon unde camerele CCTV nu bat. Nu ştiu dacă erau pacienţi sau angajaţi. L-am căutat ulterior şi am găsit un pacient caşectic, cu arcada spartă, lipit de un calorifer, despre care, cu o zi înainte, nimeni nu spusese nimic. Mi s-a spus doar „s-a lovit de calorifer”. Nu exista nicio menţiune în registrul de incidente, deşi pacientul fusese dus la chirurgie pentru intervenţie.
8. Hrană
Hrană este adusă cu cărucioare din clădirea în care funcţionează bucătăria. Nu există gustări între mese.
9. Terase reci şi murdare pentru fumat
Există terase reci, murdare, pe care se arunca apă cu găleata pentru a se curăţa în timpul vizitei. Acolo stau pacienţii să fumeze. Pe imagini se văd însă angajaţi fumând în interior.
10. Absenţa medicilor din viaţa reală a secţiilor şi reacţia personalului
Nu am văzut pe niciuna dintre înregistrări medici alături de pacienţi. În plus, duminică, zeci de angajaţi supăraţi de prezenţa noastră – a mea şi a reprezentanţilor Consiliului de Monitorizare – s-au adunat în curtea interioară într-un protest organizat, încercând blocarea ieşirii, pe motiv că nu le plac vizitele de monitorizare din partea organizaţiilor neguvernamentale sau ale autorităţilor autonome în domeniul drepturilor omului. Au declarat că au fost deja controlaţi de DSP şi că „totul este bine” şi au ameninţat că nu vor mai intra la muncă din cauza acestor vizite.
11. Privare de libertate arbitrară – în lipsa hotărârii judecătoreşti.
Uşile de acces în secţiile pentru cronici în care sunt amplasate saloanele celor 240 de pacienţi sunt încuiate tot timpul. Am întâlnit pacienţi care spuneau că vor să plece acasă sau într-un centru. Unii dintre angajaţi răspundeau:”nu ai spus că vrei să stai aici cu mine până la sfârşitul vieţii”? (secţia femei cronici). Conducerea şi personalul angajat susţin că Ministerul Sănătăţii şi Consiliul Judeţean Mureş nu au soluţii pentru aceşti pacienţi. Nu au furnizat documente din care să reiasă că au întreprins măsuri în acest sens. Conducerea spitalului argumentează că pacienţii stau acolo de 10, 20, 30 şi chiar 60 de ani. Sunt oameni care au venit la 15 şi nu au mai plecat niciodată din acest spital. În plus, oamenii aceştia nu au ce să caute în aceste secţii. Legea interzice instituţionalizarea persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi/sau psihosociale.
În această situaţie, Georgiana Pascu îl întreabă pe ministrul Sănătătţii când şi unde vor fi integraţi în comunitate cei 261 de pacienţi „captivi” în acel spital, care este suma plătită de statul român pentru „supunerea la tratamente rele inhumane şi degradante (buget asigurări de sănătate şi Consiliul Judeţean Mureş)”, de ce sunt închişi acolo pacienţi de zeci de ani, cine răspunde pentru „tratamentele rele, inumane şi degradante la care sunt supuşi” şi pentru „oamenii care au murit din neglijenţa personalului”, prin „inacţiune, lipsă de pregătire, lipsă de materiale sau a managementului care nu a asigurat condiţii adecvate” şi unde sunt documentele oficiale din care să reiasă că Spitalul Municipal din Târnăveni şi Consiliul Judeţean Mureş au început, cu zeci de ani în urmă, demersurile pentru accesul acestor pacienţi la locuinţe sociale, servicii sociale rezidenţiale, servicii de psihiatrie comunitară, echipe mobile etc.
„Îmi amintesc o discuţie din 2023, când aceeaşi conducere striga supărată că vrem «să le luăm paturile». Oare despre asta este vorba? Ţinem oamenii închişi, avem bani, dar ei sunt trataţi ca marfă, pentru locuri de muncă în spital şi pentru achiziţii? De ce nu folosim aceşti bani pentru ca oamenii să fie trataţi demn în comunitate? Vă rog să trataţi această scrisoare ca pe un apel urgent, pentru ca pacienţii din Spitalul Municipal „Dr. Gheorghe Marinescu” din Târnăveni să nu mai fie nevoiţi să trăiască şi să moară în aceste condiţii”, mai scrie Georgiana Pascu.
Într-un mesaj postat pe Facebook, Spitalul municipal „Dr. Gheorghe Marinescu”, din Târnăveni, confirmă vizita făcută de organizaţia neguvernamentală, dar asigură pacienţii, aparţinătorii şi publicul larg că activitatea medicală „se desfăşoară în condiţii normale, cu respectarea protocoalelor şi standardelor instituţionale”.
„Spitalul îşi asumă responsabilitatea pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de cazare, confort şi îngrijire în secţiile de psihiatrie. Dorim să precizăm că pacienţii aflaţi în secţiile de psihiatrie beneficiază de îngrijire medicală continuă, supraveghere de specialitate şi acces la serviciile de suport necesare, fără perturbări”, susţin reprezentaţii spitalului.
Aceştia mai afirmă că facilitează transparenţa în activitatea lor şi sunt deschişi dialogului cu autorităţile, reprezentanţii asociaţiilor de profil şi mass-media.
„Mulţumim cetăţenilor pentru încrederea acordată şi reafirmăm angajamentul faţă de îngrijirea de calitate, siguranţa pacienţilor şi îmbunătăţirea continuă a infrastructurii instituţiei”, mai spun reprezentanţii spitalului din Târnăveni.
