Conferinţa ONU privind salvarea naturii a început luni în Columbia – un maraton de două săptămâni într-o încercare de deblocare a mijloacelor necesare menţinerii obiectivelor de oprire până în 2030 a distrugerii biodiversităţii de către omenire, relatează AFP.
Ministrul columbian al Mediului Susana Muhamad a deschis dezbaterile preluând preşedinţia acestei a 16-a Conferinţe a Convenţiei ONU privind diversitatea biologică, în cadrul primei şedinţe plenare, deschisă cu o rugăciune adresată „Pachamama”, Pământul-Mamă, spusă de către membrii unuia dintre cele 150 de popoare autohtone din ţară.
Această COP Biodiversitate – cea mai mare organizată, cu 23.000 de înscrişi – are loc în condiţii se securitate ridicată la Cali, capitala uneia dintre provinciile din sud-vest, în stare de alertă din cauza ameninţărilor unei gherile aflate în război deschis cu Guvernul.
Aproximativ 11.000 de poliţişti şi militari columbieni, susţinuţi de personal de securitate ONU şi din Statele Unite, consolidează securitatea la Cali, unde 140 de minişti şi aproximativ 12 şefi de stat sunt aşteptaţi la sfârşitul lui octombrie.
Susana Muhamad a prezentat cinci priorităţi ale ”unei COP reuşite”, citând în primul rând ”importanţa recunoaşterii muncii popoarelor indigene şi comunităţilor locale”, ale căror teritorii conservă cele mai mari comori ale biodiversităţii.
”Este vorba despre recunoaşterea puterii politice a celor care sunt în prima linie a crizei biodiversităţii şi în prima linie a soluţiilor”, iar ”noi avem nevoie de toate instrumentele rezultate din experienţa ancestrală a umanităţii”, a declarat ea.
”Noi suntem natura”, a declarat ministrul columbian. ”Iar pornind de la acest sentiment profund, aproape spiritual, al umanităţii, putem crea acest obiectiv comun care ar trebui să fie la fel de important, poate chiar mai important decât tranziţia ecologică şi decarbonatarea” economiei, mai mediatizate decât COP privind modificările climatice (următoarea, COP29, urmând să se deschidă peste trei săptămâni în Azerbaidjan), în pofida unor apeluri la o conciliere a crizeei încălzirii globale şi a crizei naturii.
”SUBFINANŢATE”
”Planeta n-are timp de pierdut”. ”Cali 2024 ar putea fi o lumină într-o lume foarte întunecată”, i-a încurajat ea pe delegaţii celor 198 de ţări – fără Statele Unite – ale Convenţiei.
Duminică ei au fost îndemnaţăi de către secretarul general al ONU Antonio Guterres să ”treacă de la vorbe la fapte”, pentru că ”nu suntem pe drumul bun”.
La COP15, în urmă cu doi ani, s-a adoptat Acordul istoric „Kunming-Montréal”, o foaie de drum menită ”să oprească şi să inverseze” până în 2030 distrugerea pământurilor, oceanelor şi speciilor vii – indispensabile umanităţii.
Ţările s-au angajat să prezinte până la COP16 o ”strategie naţională a biodiversităţii” care să le reflecte partea de eforturi în vederea respectării celor 23 de obiective mondiale stabilite, şi anume, între altele, protejarea a 30% dintre pământuri şi mări, restaurarea a 30% dintre ecosistemele degradate, reducerea la jumătate a pesticidelor şi a nivelului introducerii unor specii exotice invadatoare, mobilizarea a 200 de miliarde de dolari pe an detinate naturii.
Însă, până în prezent, doar 34 de ţări şi-au respectat angajamentul de a prezenta aceste strategii complete. Alte 107 au prezentat ”ţinte naţionale”, adică angajamente privind toate sau doar o parte dintre obiective, potrivit secretarei generale a CDB Astrid Schomaker.
COP16 urmează să prezinte totodată detaliile unui mecanism de monitorizare a eforturilor mondiale – cu indicatori indiscutabili, în vederea responsabilizării ţărilor şi pregătirea unui bilanţ de etaop oficial credibil la COP17 în 2026 – şi negocierea unui sistem de împărtăşire a profiturilor realizate de întreprinderile din ţările bogate, cu cele comsetice şi farmaceutice în frunte, datorită datelor genetice provenind de la plante şi animale consrrvate de către ţări în curs de dezvoltare.
Însă principala problemă este financiară.
”Suntem toţi de acord să spunem că suntem subfinanţaţi în vederea acestei misiuni, că avem nevoie de alte surse de finaţare”, a declarat preşedinta COP16, îndemnând ţările dezvoltate, care urmează să furnizeze 20 de miliarde de dolari pe an până în 2025, să anunţe noi angajamente.
ONG-ul Greenpeace este mai alarmist într-un raportt pe care l-a prezentat luni şi estimează că, în ritmul actual, obiecitvul protejării a 30% dintre oceane până în 2030 ar putea fi atins către sfârşitul secolului.
Începând de la summitul de la Terre de Rio din 1992, când a fost înfiiinţată CBD, doar 8,4% dintre oceane au devenit arii marine protejate (AMP), iar doar 2,7% dintre oaceane sunt ”puternic” protejate de activităţi umane, estimează Greenpeace.
”Guvernele trebuie să accelereze ritmul ratificărilor, pentru ca Tratatul Mondial al Oceanelor să prindă viaţă în 2025”, ”singurul mijloc” de respectare a obiectinului de 30%, a declarat la Cali o consilieră politică a Greenpeace UK, Megan Randles.
