Ţările participante la Conferinţa ONU privind schimbările climatice de la Baku (COP29), Azerbaidjan, au ajuns sâmbătă la un acord privind un obiectiv global de finanţare pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să combată schimbările climatice, relatează Reuters.
Valoarea planului de finanţare a luptei împotriva schimbărilor climatice până în 2035 a fost stabilită la 300 de miliarde de dolari (287 de miliarde de euro) pe an, se arată în acord.
Cu toate acestea, unele ţări în curs de dezvoltare au considerat că acordul este insuficient.
„Regret să spun că acest document nu este decât o iluzie optică”, a declarat reprezentanta delegaţiei indiene, Chandni Raina, la sesiunea de închidere a summitului, la câteva minute după anunţarea acordului.
„(Acest acord) nu va aborda, în opinia noastră, enormitatea provocării cu care ne confruntăm cu toţii”.
Simon Stiell, şeful ONU pentru climă, a salutat acordul, descriindu-l drept o poliţă de asigurare pentru omenire.
„A fost dificil, dar am ajuns la un acord”, a spus el.
„Acest acord va permite ca boom-ul energiei curate să continue şi să protejeze miliarde de vieţi. Acesta va ajuta toate ţările să participe la beneficiile uriaşe ale unei acţiuni îndrăzneţe în domeniul climei: mai multe locuri de muncă, o creştere mai puternică, energie mai ieftină şi mai curată pentru toţi”, a adăugat el.
„Dar, ca orice poliţă de asigurare, aceasta funcţionează numai dacă primele sunt plătite integral şi la timp”, a mai spus Simon Stiell.
Sâmbătă seara, ţările au convenit, de asemenea, asupra regulilor unei pieţe globale pentru cumpărarea şi vânzarea de credite de carbon, despre care susţinătorii susţin că ar putea mobiliza miliarde de dolari în noi proiecte de combatere a încălzirii globale, de la reîmpădurire la implementarea de tehnologii energetice curate.
Acest nou obiectiv este menit să înlocuiască angajamentul luat de ţările dezvoltate de a furniza 100 de miliarde de dolari pe an celor mai sărace ţări pentru a finanţa lupta împotriva schimbărilor climatice până în 2020. Acest obiectiv a fost atins cu doi ani întârziere, în 2022, şi expiră în 2025.
Summitul trebuia să se încheie vineri, dar a continuat în timp ce negociatorii din aproape 200 de ţări nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la un plan de finanţare a luptei împotriva schimbărilor climatice pentru următorii zece ani.
Negocierile de la COP29 au scos la iveală diferenţele dintre guvernele ţărilor bogate, constrânse de bugetele naţionale restrânse, şi cele ale ţărilor în curs de dezvoltare, afectate de costurile tot mai mari ale schimbărilor climatice, inclusiv furtuni, inundaţii şi secetă.
Ţările caută mai multe fonduri pentru a îndeplini obiectivul Acordului de la Paris din 2015 de a limita creşterea temperaturii globale la mult sub 2°C şi, în mod ideal, la 1,5°C până la sfârşitul secolului.
Oamenii de ştiinţă din domeniul climei spun acum că este probabil ca lumea să depăşească pragul de 1,5°C, dincolo de care ar putea apărea efecte climatice şi mai catastrofale, la începutul anilor 2030 sau chiar mai devreme.
