Partidul aflat la putere din Coreea de Nord a anunţat, duminică dimineaţă, că va organiza la sfârşitul lunii februarie primul său congres din ultimii cinci ani, ocazie cu care vor fi stabilite orientările naţionale, inclusiv pe tema extrem de sensibilă a programului nuclear.
„Biroul politic al comitetului central al Partidului Muncitorilor a adoptat în unanimitate decizia de a deschide cel de-al 9-lea congres al Partidului Muncitorilor la Phenian, capitala revoluţiei, la sfârşitul lunii februarie 2026”, a raportat agenţia oficială de presă KCNA.
Această mare adunare, cea mai importantă reuniune a partidului sub egida liderului Kim Jong Un, serveşte adesea ca tribună pentru anunţarea deciziilor politice sau a schimbărilor din cadrul conducerii sale.
De la ultima reuniune, din 2021, Coreea de Nord şi-a declarat statutul de putere nucleară „ireversibil”, l-a înscris în Constituţie şi s-a apropiat considerabil de Rusia, al cărei efort de război în Ucraina îl susţine prin furnizarea de trupe şi echipamente. Ţara izolată, sărăcită şi foarte vulnerabilă la dezastre naturale, primeşte în schimb ajutor financiar, alimente şi energie, pe lângă tehnologii militare, potrivit analiştilor.
La sfârşitul lunii ianuarie, Kim Jong Un a afirmat că Phenianul intenţiona să „clarifice planurile pentru următoarea etapă de consolidare a forţei de descurajare nucleară” în cadrul congresului, în ciuda sancţiunilor internaţionale severe. Pe lângă aspectul militar, întâlnirea va permite dezvăluirea politicilor economice ale unei ţări criticate la nivel internaţional pentru că pune armele înaintea bunăstării populaţiei sale.
În 2021, Kim Jong Un a recunoscut – fapt rar – că „aproape toate sectoarele” au „eşuat cu mult” în atingerea obiectivelor economice. De data aceasta, el „ar trebui să treacă rapid” peste acest aspect, „deoarece s-au realizat puţine lucruri pentru a îmbunătăţi” situaţia, afirmă pentru AFP Lee Ho-ryung, cercetătoare la Institutul Coreean pentru Studii de Apărare.
Pe plan diplomatic, Coreea de Nord refuză în continuare să reia dialogul cu vecinul său din sud, pe care îl consideră „cel mai ostil duşman”. Speranţele de a stabili contacte cu Statele Unite s-au diminuat după cele trei summituri dintre Kim Jong Un şi Donald Trump din 2018 şi 2019, care au fost cu siguranţă istorice, dar care în final nu au dus la rezultate concrete.
Deşi preşedintele american şi-a reînnoit oferta de întâlnire în octombrie, în timpul unei vizite în Coreea de Sud, aceasta a rămas fără răspuns. Seul şi Washingtonul şi-au reafirmat recent dorinţa de a obţine „denuclearizarea completă” a ţării şi de a coopera la fabricarea de submarine cu propulsie nucleară în beneficiul Sudului.
Pyongyang, furios din cauza acestui parteneriat, a repetat că denuclearizarea sa este exclusă. De zeci de ani, Coreea de Nord acuză Statele Unite că vor să răstoarne guvernul său şi susţine că programele sale militare au scopul de a le descuraja.
