Un tribunal sud-coreean este aşteptat, vineri, să pronunţe verdictul în cazul acuzaţiilor de obstrucţionare a justiţiei aduse fostului preşedinte Yoon Suk Yeol, prima decizie penală dintr-o serie care va urma, după tentativa sa de a instaura legea marţială, la sfârşitul anului 2024, relatează AFP.
La puţin mai mult de un an după lovitura de stat împotriva Parlamentului, care a provocat o gravă criză politică şi a dus la destituirea sa, a sosit momentul decontării pentru fostul lider conservator, în vârstă de 65 de ani.
El însuşi un fost procuror de renume, Yoon este judecat în cadrul mai multor procese, dintre care cel mai important, pentru insurecţie, ar putea duce la condamnarea la pedeapsa cu moartea.
Tribunalul central din Seul se va pronunţa vineri, începând cu ora 14:00 (05:00 GMT), asupra unui alt aspect al cazului care a aruncat ţara în câteva luni de proteste masive şi instabilitate politică.
Acesta este acuzat că a exclus membri ai guvernului de la o reuniune privind pregătirea instaurării legii marţiale, precum şi că a împiedicat anchetatorii să îl aresteze.
Fostul preşedinte s-a baricadat timp de săptămâni întregi în reşedinţa sa din Seul, sub protecţia gărzilor sale de corp, reuşind chiar să zădărnicească o primă razie.
În cele din urmă, el a fost arestat în ianuarie anul trecut, în urma unui asalt violent care a durat câteva ore. Yoon a devenit astfel primul preşedinte sud-coreean în exerciţiu care a fost arestat şi încarcerat.
Parlamentul înconjurat
La originea acestei crize se află seara de 3 decembrie 2024, când Yoon Suk Yeol a şocat ţara, anunţând la televizor impunerea legii marţiale şi trimiterea trupelor la Parlament pentru a-l reduce la tăcere.
El a dat înapoi câteva ore mai târziu, după ce un număr suficient de deputaţi au reuşit să se strecoare în hemiciclul înconjurat de soldaţi pentru a vota suspendarea decretului său.
Yoon a justificat legea marţială, o măsură fără precedent în Coreea de Sud de la dictaturile militare din anii 1980, prin faptul că Parlamentul controlat de opoziţie bloca bugetul.
În discursul său televizat, el a afirmat că acţionează pentru a proteja ţara de ”forţele comuniste nord-coreene” şi pentru a ”elimina elementele ostile statului”.
El a fost în cele din urmă destituit de Curtea Constituţională în aprilie anul trecut, declanşând alegeri prezidenţiale anticipate câştigate de Lee Jae Myung, din opoziţia de stânga.
Procesul continuă în instanţă pentru fostul lider şi anturajul său, iar procurorii au cerut o pedeapsă de zece ani de închisoare pentru acuzaţiile de obstrucţionare a justiţiei, pentru care Yoon va fi condamnat vineri.
În procesul său separat pentru insurecţie, procuratura a cerut, marţi, pedeapsa cu moartea, care este încă în vigoare în Coreea de Sud, chiar dacă nu a mai avut loc nicio execuţie din 1997.
Verdictul este aşteptat pe 19 februarie.
În ultima sa declaraţie înainte de deliberare, fostul preşedinte a afirmat că a făcut pur şi simplu uz de prerogativele sale legale de şef al statului.
”Nu a fost vorba de o dictatură militară care reprima cetăţenii, ci de un efort de a salva libertatea şi suveranitatea şi de a consolida ordinea constituţională”, a declarat el, potrivit agenţiei de presă Yonhap.
Într-un alt proces, fostul preşedinte este acuzat de procuratură că a provocat Coreea de Nord ordonând trimiterea de drone deasupra Phenianului, în speranţa de a declanşa o reacţie din partea ţării vecine care ar fi justificat impunerea legii marţiale.
