În special, așa cum subliniază surse familiarizate cu situația care au vorbit cu energypress, licitația a dus la un angajament de capacitate pentru transferul a 4.500 MWh pe zi din Grecia către Ucraina pentru luna august, când în timpul licitației anterioare, numărul corespunzător ajunsese doar la 1.724 MWh.
În ciuda faptului că a existat o singură participare finală și reușită, mai mult decât dublarea cantităților care urmează să fie tranzitate este recunoscută ca un semn pozitiv pentru maturizarea ulterioară a Coridorului Vertical, ținând cont de faptul că este nevoie de timp pentru asigurarea de noi rute pe „harta gazelor naturale”.
În acest context, așa cum clarifică surse competente ale Administratorului, rezultatele licitației arată că aceasta a trecut cu succes „testul de impact”, ținând cont de faptul că, în același timp, operează o serie de factori inhibitori sau obstacole care descurajează piața să își asume angajamente pe termen lung.
Primul și principalul motiv constă în incertitudinea care caracterizează piața energiei de ceva vreme, în urma evoluțiilor economice și geopolitice, precum și a unor probleme mai generale privind utilizarea și valorificarea gazelor naturale în mixul energetic european. În acest caz, „cheia” pentru maturizarea și utilizarea ulterioară a „Coridorului Vertical” se spune că este cererea Ucrainei, țara fiind, deocamdată, în ciuda nevoilor sufocante de a primi gaze pentru a-și reaproviziona instalațiile de stocare, limitată la câteva cantități de la vecinii săi.
Reamintim, așa cum a scris energypress într-un raport anterior relevant, că estimările inițiale vorbeau despre o cerere de aproximativ 4-5 miliarde de metri cubi, când astăzi se măsoară și se înregistrează o creștere a cererii de gaze naturale de câteva mii de megawați-oră, iar recent Naftogaz a primit un împrumut de 96 de milioane de euro de la banca de stat a Ucrainei pentru a achiziționa 250 de milioane de metri cubi, adică 3 nave mari de GNL, fiind semnificativ sub cifrele de miliarde de metri cubi.
Desigur, Ucraina ia în considerare toate opțiunile sale pentru a înlocui gazul rusesc, cea mai recentă evoluție fiind, așa cum a relatat agenția internațională de știri Reuters, acordul cu compania azeră SOCAR pentru transportul gazelor naturale prin conducta transbalcanică. Proiectul a fost încununat de succes, fără ca, însă, compania ucraineană responsabilă, Naftogaz, să facă alte declarații sau dezvăluiri cu privire la tranzacție.
În orice caz, după cum se știe, planificarea operatorilor implicați din Grecia (DESFA), Bulgaria (Bulgartransgaz), România (Transgaz), Moldova (Moldovatransgaz) și Ucraina (Naftogaz) prevede cu siguranță încă două licitații pentru lunile septembrie și octombrie, cu un posibil scenariu de prelungire, ca parte a unor intervenții mai ample orchestrate de „operatori” pentru a face ruta către Ucraina mai atractivă.
După cum a scris energypress, intervențiile se concentrează pe creșterea capacității, o flexibilitate sporită a produselor și reducerea tarifelor. În ceea ce privește capacitatea, trebuie menționat că Grecia este în frunte, sistemul grec fiind capabil să canalizeze până la 8 miliarde de metri cubi în sus până la sfârșitul anului, ceea ce, în combinație cu proiectele de la granițele Bulgariei și României, va permite ca cantități de 5-6 miliarde de metri cubi să ajungă în „curtea din spate” a Ucrainei în lunile următoare.
