Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, a afirmat că în cazul oricărui serviciu public, dar mai ales în cazul Justiţiei, este important nu numai ce se întâmplă cu adevărat, ci şi imaginea proiectată în societate asupra modului în care funcţionează sistemul de justiţie. Ea a amintit că în cazul unui proces, indiferent de natura lui, cineva va fi întotdeauna nemulţumit şi consideră că trebuie făcută o analiză serioasă cu privire la cauzele care au dus la un rezultat care este privit ca un eşec profesional.
Corina Corbu a declarat, joi, la bilanţul DNA, că prezenţa sa la acest eveniment reprezintă nu doar un semn de respect faţă de rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dar este şi expresia deschiderii permanente de a consolida raporturile instituţionale cu toţi cei implicaţi în actul de justiţie.
”Îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie trebuie să fie un obiectiv comun pentru toate profesiile implicate în desfăşurarea acestui serviciu public, iar asigurarea unor obiective compatibile pentru toţi cei implicaţi atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung este calea cea mai eficientă pentru atingerea acestui deziderat”, a afirmat Corina Corbu.
Ea a adăugat că în cazul justiţiei este important nu numai ce se întâmplă cu adevărat, dar şi imaginea proiectată în societate asupra modului în care funcţionează sistemul de justiţie.
”În acest context, având în vedere emoţia provocată recent în sistemul judiciar de către unele poziţionări privind relaţia instanţe-parchete, respectiv cu privire la o anumită lipsă de previzibilitate şi de unitate a practicii judiciare, care ar împieta poate în unele situaţii asupra activităţii procurorilor sau ar inhiba posibilitatea de finalizare a anchetei în unele cauze, aş dori doar să vă invit la reflecţie asupra a trei aspecte. În primul rând vă invit pe toţi să ne amintim că, în cazul oricărui serviciu public, dar mai ales în cazul justiţiei, ai cărei reprezentaţi sunt legaţi de o anumită obligaţie de rezervă, este important nu numai ce se întâmplă cu adevărat, dar şi imaginea proiectată în societate asupra modului în care funcţionează sistemul de justiţie”, a explicat preşedintele ÎCCJ.
Corina Corbu a menţionat că în cazul unui proces, cineva câştigat şi cineva pierde şi întotdeauna vor exista nemulţumiţi.
”Trebuie să ne amintim că întotdeauna, în cadrul unui proces, indiferent de natura lui, cineva câştigă şi cineva pierde. Cineva va fi întotdeauna nemulţumit. Este nevoie de fiecare dată în interiorul fiecărei profesii de o analiză serioasă cu privire la cauzele care au determinat un rezultat, care este privit ca un eşec profesional. De cele mai multe ori, orice aspecte s-ar afla la originea lui, acestea sunt rezolvabile doar dacă sunt tratate cu onestitate şi seriozitate. Oricum ar fi, miturile fiecăreia dintre profesiile noastre trebuie să fie demontate. Aşa că, judecătorii nu eşuează uneori în administrarea unei cauze penale pentru că procurorul de caz nu a abordat poate în mamiera cea mai reuşită activităţile de urmărire penală, aşa cum nici procurorii nu înregistrează un astfel de eşec din culpa judecătorului atunci când se confruntă la finalul procesului cu o soluţie de achitare sau de încetare a procesului penal.Întotdeauna cauzele sunt mult mai complexe şi acceptarea lor cu onestitate este imperativă pentru îmbunătăţirea activităţii fiecăruia dintre noi”, a mai transmis Corina Corbu.
Ea consideră că la fel de importante sunt şi respectul reciproc şi deschiderea faţă de acceptarea unei alte păreri, indiferent că este vorba de relaţia judecător-procuror, de relaţia cu avocaţii, cu poliţiştii sau de cea care implică părţile într-o anumită cauză.
”În acest context, trebuie să acceptăm nu numai elementele care ne apropie, dar mai ales pe cele care ne diferenţiază. Rolul procurorului, de exemplu, este de a urma politica penală a statului şi de a lupta cu diferite forme de criminalitate, pe când rolul judecătorului nu este de a participa activ în astfel de campanii chiar dacă el conştientizează în calitate de cetăţean importanţa acestora, ci acela de a aplica întotdeauna legea, cu onestitate, cu profesionalism şi stricteţe, indiferent care este rezultatul la care ajunge la finalul procesului. Procurorul va urmări cu tenacitate condamnarea unui inculpat, avocatul achitarea lui, însă judecătorul va fi întotdeauna deschis la orice rezultat spre care îl conduc probele într-o cauză. Cea mai importantă formă de respect reciproc este înţelegerea acestei diferenţe fundamentale”, a mai afirmat Corina Corbu.
Ea a mai declarat că rigiditatea separaţiei de atribuţii într-o sală de judecată nu trebuie transpusă ca atare şi la nivelul comunicării profesionale.
Preşedintele ICCJ a mai transmis ce se poate face atunci când există cazuri de practică neunitară care afectează drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.
”Atunci când există cazuri de practică neunitară care afectează nu doar activitatea profesională a judecătorilor, a procurorilor sau avocaţiilor, dar afectează în primul rând drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, posibilitatea acestora de a beneficia de un act de justiţie eficient şi previzibil, vă invit să folosim cu maximă celeritate atribuţiile care revin fiecăreia dintre profesiile noastre pentru a crea un veritabil sistem de avertizare rapidă cu privire la apariţia unor astfel de cazuri şi de corectare a lor întotdeauna prin mijloace legale. Procedând astfel cred că vom înregistra progrese importante nu numai cu privire la calitatea relaţiilor inter-instituţionale, dar mai ales cu privire la calitatea activităţii de înfăptuire a justiţiei. Trebuie să nu uităm că încrederea în justiţie se construieşte în timp cu eforturi depuse de fiecare dintre noi zi de zi însă poate fi deteriorat profund într-o singură zi”, a mai declarat Corina Corbu.
