Vernisajul expoziţiei „Covoare Zburătoare – Thomas Ruff & Transilvania & Anatolia”, curatoriată de Erwin Kessler, are loc joi, 18 septembrie, de la ora 18:00, la Muzeul Naţional de Artă al României (Calea Victoriei 49-53). Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 18 septembrie 2025 – 28 februarie 2026.
“Covoare Zburătoare – Thomas Ruff & Transilvania & Anatolia” scoate la iveală coliziunea dintre tradiţie şi modernitate, dintre local şi global, fuziunea dintre valori aparent ireconciliabile, atât de relevante pentru prezentul nostru hibrid.
Aşa-numitele covoare de Transilvania îşi au originea în Anatolia de vest, de la Gördes până la Selendi. Sunt covoare de rugăciune musulmane tipice lumii otomane. Fiecare covor este o încăpere portabilă a devoţiunii private: ea izolează individul pe o insulă de lână pentru exerciţii spirituale. Credinţa, fantezia şi pasiunea se înalţă spre cer de pe covoarele de rugăciune.
Frânturi de paradis pe pământ, covoarele anatoliene trebuiau să fie bogate, frumoase şi luxuriante, pentru a oferi o mostră a plăcerilor de dincolo de lume. Procedând astfel, ele ating valori estetice înalte, independente de scopul lor spiritual. Din celule individuale destinate devoţiunii private, acestea s-au transformat rapid în mărfuri râvnite. Pentru străini, covoarele anatoliene scumpe exprimau opulenţă, confort, glorie, viziuni extatice şi exotice în loc de credinţă. Încă din secolul al XVI-lea, s-au transformat într-o marfă orientală dorită în Europa.
În drumul lor spre Europa de Vest, covoarele anatoliene au traversat Transilvania, unde au ajuns în bisericile protestante, pe bănci şi altare, ca semne tangibile, decorative, ale bogăţiei şi statutului superior. Au pătruns în conace bogate, în special în Germania şi Ţările de Jos, unde pot fi văzute pe mese şi bănci, în scene de interior şi naturi statice, de la Vermeer şi Pieter de Hooch la Willem Kalf. Covoarele de Transilvania sunt un caz paradoxal de practici culturale şi spirituale dislocate, grăitoare pentru de modul în care contextele şi consumul redefinesc obiectele ca artă.
Alături de o selecţie de 15 covoare anatoliene preţioase, datând din secolele XVI-XVIII, aparţinând colecţiilor MNAR din Bucureşti şi Muzeului Brukenthal din Sibiu, expoziţia prezintă 15 covoare ameţitoare de Thomas Ruff, din seria sa “d.o.pe”, numită după lucrarea lui Aldous Huxley, “Porţile percepţiei” (1954).
În ultimii ani, Thomas Ruff a produs o serie de covoare imprimate cu modele abstracte, colorate, care evocă proliferarea coloniilor organice, a formaţiunilor cosmice sau a unor fantezii extatice decorative, orientale. Acestea au rezultat din tehnica sa fotografică caracteristică de manipulare digitală: el creează subiecte virtuale cu un software fractal şi apoi le redă digital, cu o cameră virtuală, ea însăşi un software. În cazul covoarelor, imaginea este imprimată pe ţesătura unui covor neutru, incolor, impregnat cromatic cu jet de cerneală. Astfel, cea mai avansată tehnologie digitală a virtualităţii pure se combină cu textura cea mai tactilă a realităţii. Moliciunea covoarelor primeşte proiecţiile unui software, într-un corp de ţesături psihedelice, spiralate ameţitor. Rezultatele sunt covoarele singulare ale lui Ruff: comparate cu sursele strict virtuale şi radical moderne ale imaginilor generate pe computer, acestea sunt intens fizice şi aparent tradiţionale, aparţinând celui mai tangibil domeniu al vieţii de zi cu zi.
“Covoare Zburătoare – Thomas Ruff & Transilvania & Anatolia” dezvăluie recurenţe istorice pe termen lung; sugerează schimbul perpetuu de mijloace tradiţionale şi mentalităţi moderne, transferul simbolic continuu al valorilor culturale. Covoarele de Transilvania, covoarele anatoliene însuşite şi reutilizate lucrativ şi interpretativ de practicile culturale şi comerciale europene, oglindesc covoarele lui Thomas Ruff, veritabile iteraţii moderne ale unor mărfuri clasice, transformate în dispozitive conceptuale de către un neobosit artist experimental.
În centrul ambelor lumi de covoare se află suprafeţele ţesute, asemănătoare grădinilor, pe care exploziile de forme şi culori absorb privirea privitorului în transă. Impulsurile estetice din spatele proceselor lor spirituale şi vizionare apropie covoarele anatoliene de covoarele lui Thomas Ruff şi le leagă într-un agregat moale, cald şi emoţionant. Acest agregat de fantasme împletite este miza expoziţiei, deoarece configurează un spaţiu profund material, non-virtual, de imersiune corporală propriu-zisă.
Selectarea covoarelor din Transilvania şi a covoarelor lui Thomas Ruff a fost în egală măsură o chestiune de curatoriat şi grădinărit. Scopul a fost de a le amesteca cât mai mult posibil, cât mai potrivite unele cu altele, într-un mod aproape muzical, într-un joc de forme şi culori care sfidează epoci, tehnologii şi ideologii, doar pentru a dezvălui ţesătura analogă a freneziei lor. Expoziţia nu este una documentară, ci este o demonstraţie care vizează experienţa relaţiilor culturale şi fenomenale transgresive. Este concepută pentru a scoate la iveală nedumerirea, relativitatea şi incertitudinea în referirea la Occident şi Orient, pentru a amesteca şi a confuza simţul privitorului în raport cu conceptele rigide, încărcate politic, precum „modernitate” şi „tradiţie”, „continuitate” şi „apropriere”, „marfă” şi „poziţie critică”, „legitim” şi „ilegitim”, „atunci” şi „acum”. Este o pledoarie pentru extinderea şi stratificarea prezentului perceptiv, încărcat de fantezie şi ideaţie.
Evenimente conexe
Pe parcursul expoziţiei se va desfăşura la MNAR o serie de prelegeri şi programe educative. Evenimentele vor începe cu o prezentare a lui Thomas Ruff, despre conceptul, sursele şi procesul de producţie al fotocovoarelor sale. Aceasta va fi urmată de prelegerea susţinută de dr. Agnes Ziegler, dedicată conservării, expunerii şi reutilizării covoarelor anatoliene în bisericile evanghelice din Transilvania.
La începutul anului 2026 vor avea loc două conferinţe: cea a dr. Ömer Zaimoğlu, despre meşteşugul antic al ţesătorilor de covoare din Anatolia, şi conferinţa dr. Cosmin Ungureanu, dedicată reprezentărilor covoarelor orientale şi de Transilvania în pictura italiană, olandeză şi germană din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea.
Programul complet al evenimentelor va fi prezent pe www.mnar.ro şi pe reţelele de socializare ale MNAR.
