Rețeaua sa a funcționat în perioada 2004–2007, atrăgând în special antreprenori din Turcia printr-o metodă elaborată și ingenioasă de escrocare, care le oferea victimele impresia unor parteneriate de afaceri promițătoare.
Recent, Atma a reușit să exploateze o eroare de procedură, relansând un val de discuții în instanțe, după ce a contestat executarea pedepsei. El a invocat o chestiune juridică la care, aparent, autoritățile nu s-ar fi așteptat, bazată pe statutul său de cetățean străin și lipsa unui Cod Numeric Personal (CNP), esențial în încarcerările pe teritoriul României, potrivit Focus Press.
Pentru a înțelege contextul, este necesară o recapitulare a acestei povești ce datează de aproximativ 20 de ani. În acea perioadă, Halim Atma și mai mulți complici – printre care Irfan Amza, Sefedin Ziadin, Alexandrina Pop, Ștefan Bleambă și Sefica Iasim – au format un grup organizat ce simula roluri de oameni de afaceri respectabili. Sub pretextul unor oportunități de investiții atractive în turismul din Constanța, aceștia convingeau antreprenori turci să vină în România, unde erau întâmpinați chiar de membrii rețelei. Victimele erau conduse în restaurante sau cluburi pentru a discuta „detaliile afacerii,” iar uneori erau invitate în locuințe închiriate special, unde le erau oferite compania unor tinere. În timpul acestor întâlniri, restul grupului interveneau, deghizați în polițiști, pretinzând că au descoperit presupuse activități ilegale – inclusiv relații cu minore sau posesie de droguri.
Dosarul ‘Comisarii’
Înfricoșați, străinii erau șantajați și ținuți sechestrați până la două zile, fiind adesea abuzați psihic și fizic, totul cu scopul de a-i constrânge să solicite urgent bani de la rude sau parteneri din Turcia. Sumele solicitate se încadrau între 30.000 și 40.000 de euro, iar fondurile erau transferate pe numele unor intermediari români ai grupului. După obținerea banilor, victimele erau transportate în Bulgaria pentru a evita sesizările către autoritățile române, care ar fi putut investiga incidentele. Printre cei păcăliți s-a aflat și Selcurkan Yecta Mustafa, proprietarul unui cunoscut hotel din Isparta, Turcia, care a fost obligat să plătească o sumă consistentă pentru eliberarea sa.
În final, autoritățile române au aflat de aceste activități, iar Halim Atma și complicii săi au fost arestați și condamnați la ani grei de închisoare. Curtea Supremă a stabilit următoarele sentințe: Halim Atma – 24 de ani de detenție; Irfan Amza și Mircea Constantin Moroianu – 17 ani; Sefedin Ziadin – 8 ani; Alexandrina Pop – 5 ani; Ștefan Bleambă și Sefica Iasim – 3 ani. Toate pedepsele erau menite să fie executate în regim de detenție.
Halim Atma și-a amintit că nu are CNP; practic, el nu există
După ce a executat o parte semnificativă din pedeapsă, Halim Atma a depus o contestație la executare în februarie a acestui an, care a fost admisă în 31 octombrie. Invocând un viciu de procedură, el a argumentat că, nefiind cetățean român și având dreptul de ședere expirat la data comiterii faptelor, pedeapsa nu ar fi trebuit să fie executată în România. Lipsa Codului Numeric Personal (CNP) – obligatoriu pentru încarcerarea în țară – a fost un element esențial în contestare. Atma susține că, potrivit procedurilor legale internaționale, ar fi trebuit să fie extrădat și să execute pedeapsa în Turcia, nu în România. Instanța a admis contestația, considerând că nu au fost respectate toate prevederile impuse de Codul Penal pentru a permite încarcerarea sa în România, însă decizia nu este definitivă.
Momentan, Halim Atma rămâne în Penitenciarul Tulcea până la soluționarea definitivă a contestației, iar cazul său a generat noi discuții juridice, punând autoritățile în fața unui precedent legat de încarcerarea cetățenilor străini în România.
