Creierul uman trece prin transformări rapide înainte şi imediat după de naştere, dar această etapă a rămas dificil de studiat ca proces neîntrerupt. O cercetare de amploare arată acum că diferenţele dintre dezvoltarea creierului la fete şi băieţi apar mai devreme decât se credea, încă din perioada intrauterină.
Creierul uman se dezvoltă intens înainte de naştere şi în primele săptămâni de viaţă, însă mare parte din acest proces a fost greu de urmărit în mod direct.
Pentru prima dată, un grup de cercetători de la Universitatea Cambridge au reuşit acum să urmărească dezvoltarea creierului uman de la mijlocul sarcinii până în prima lună după naştere, folosind imagini obţinute prenatal şi postnatal. Rezultatele arată că diferenţele legate de sex în ritmul de creştere al creierului sunt deja vizibile din a doua parte a sarcinii.
De-a lungul timpului, oamenii de ştiinţă au încercat să stabilească momentul în care apar pentru prima dată diferenţele dintre creierul masculin şi cel feminin, precum şi factorii biologici care le influenţează.
Multe studii s-au concentrat fie pe perioada intrauterină, fie pe nou-născuţi şi sugari, ceea ce a lăsat neexplorată tocmai tranziţia dintre viaţa intrauterină şi cea extrauterină. Fără o imagine continuă, a fost dificil de stabilit dacă aceste diferenţe apar doar după naştere sau încep mai devreme şi continuă ulterior să se accentueze.
Pentru asta, echipa de la Centrul pentru Cercetarea Autismului din cadrul Universităţii Cambridge a analizat imagini ale creierului care acoperă ambele perioade, înainte şi după naştere, tratând dezvoltarea timpurie ca un proces continuu, nu ca etape separate.
Această abordare este importantă deoarece volumul creierului se modifică rapid în acest interval, iar diferenţele subtile pot fi interpretate mai corect atunci când este urmărită evoluţia dezvoltării creierului în timp, şi nu doar ca observaţii separate.
Analiza s-a bazat pe aproape 800 de scanări prenatale şi postnatale din cadrul Proiectului Developing Human Connectome, una dintre cele mai ample baze de date imagistice dedicate perioadei perinatale. Dimensiunea eşantionului este importantă în studiile asupra dezvoltării timpurii, deoarece variaţiile de la un individ la altul sunt mari, iar diferenţele generale dintre grupuri pot fi subtile şi greu de identificat.
Studiul arată că există diferenţe prenatale în modul de creştere a creierului uman în funcţie de sex. Potrivit rezultatelor publicate recent în revista , pe parcursul acestor stadii timpurii, creierul masculin prezintă, în medie, o creştere mai accentuată a volumului total pe măsură ce dezvoltarea avansează, comparativ cu cel feminin. Diferenţele au fost observate la nivelul întregului creier.
Cercetarea oferă şi alte informaţii relevante despre modul în care creierul se dezvoltă în această perioadă. Diferite regiuni şi tipuri de ţesut cerebral se maturizează în ritmuri diferite.
De exemplu, substanţa albă, responsabilă de conectarea diferitelor regiuni ale creierului, contribuie cel mai mult la creşterea volumului cerebral în mijlocul sarcinii. În schimb, substanţa cenuşie, implicată în procesele cognitive şi de procesare a informaţiilor, devine dominantă spre finalul sarcinii şi după naştere.
De asemenea, structurile de substanţă cenuşie subcorticală, aflate mai profund în creier, precum amigdala, cerebelul şi talamusul, ating rate maxime de creştere mai devreme decât substanţa cenuşie corticală. Acest lucru sugerează că sistemele cerebrale care susţin funcţii de bază se maturizează mai devreme decât cele implicate în procese cognitive complexe.
Autorii subliniază că stabilirea acestor traiectorii de creştere cerebrală încă din primele etape ale vieţii are un rol important pentru a înţelege cum diferenţele apărute foarte devreme în dezvoltarea creierului pot fi legate de evoluţii diferite mai târziu în viaţă.
Printre acestea se numără şi afecţiuni psihiatrice şi de neurodezvoltare, precum autismul, care este asociat cu diferenţe în ritmul de creştere a creierului.
