Criminologul Vlad Zaha atrage atenţia asupra faptului că, în ceea ce priveşte lupta antidrog, România nu doar că are strategii de prevenire a consumului vechi de zeci de ani, dar şi la noua agenţie antidrog numirile în funcţiile de conducere sunt făcute tot pe criterii politice, iar instituţia nu a putut prezenta politici publice legate chiar de activitatea pe care trebuie să o desfăşoare.
”Strategiile de prevenire ale României sunt cam aceleaşi de 25 de ani. De 25 de ani încercăm să prevenim exact la fel, odată la câteva luni poate ajunge cineva în câte o şcoală şi vorbeşte despre efectele negative ale substanţelor, încercând să sperie. Bineînţeles că de 25 de ani astfel de modele nu funcţionează”, a afirmat Vlad Zaha, vineri seară, în emisiunea Medika Antidrog de la .
Criminologul a atras atenţia asupra faptului că, în comunităţile ”rurale sau periferice, cel mai probabil că nu există” nici măcar strategiile vechi, tinerii din aceste zone fiind expuşi riscului de a consuma stupefiante.
În ceea ce priveşte noua Agenţie antidrog, Vlad Zaha a susţinut că şi la această instituţie numirile în funcţiile de conducere au la bază criterii politice, în timp ce, pe fond, instituţia nu a putut promova politici publice ”reale” pentru combaterea consumului de stupefiante.
”Din păcate, nu am văzut nicio recomandare reală de politici publice din partea acestei noi Agenţii, adică recomandare care să fie adresată public Guvernului sau celorlalte instituţii care se ocupă măcar tangenţial de domeniul drogurilor sau o recomandare care să fie adresată, de exemplu, Parlamentului sau parlamentarilor sau grupurilor parlamentare politice de schimbare a direcţiei legislative a ţării. Această agenţie are rolul şi de a informa, sugera, practic, pune pe masa decidenţilor şi zonei executive cele mai bune practici internaţionale şi ce ar trebui să schimbe România, asta nu am văzut. Deci, cumva, direcţia, chiar dacă structura s-a mutat, direcţia nu a ajuns încă în acel punct să fie o agenţie care literalmente să fie vârful de lance şi al schimbării paradigmei antidrog în România: prevenire la standarde internaţionale fără metodele vechi de 25 de ani care eşuează, reducerea riscurilor celor care deja consumă la nivel naţional, combatere şi luptă doar împotriva uriaşului trafic de substanţe care valorează cel puţin un sfert de miliard de euro. Toate acestea sunt doar nişte exemple de poziţii de care România are nevoie ca de o gură de aer şi care nu au fost puse şi prezentate clar şi comunicate măcar într-un comunicat de presă, ca să ştim exact direcţia. Pur şi simplu, într-un fel, poate au fost recunoscute tacit de conducere, dar nu s-a împins, militat, negociat pentru ele din partea agenţiei”, a adăugat Vlad Zaha.
