Fostul judecător Cristi Dănileţ afirmă, vineri seară, că orice corespondenţă cu CCR pe tema pensiilor magistraţilor este o formă de presiune, atâta timp cât dosarul este încă pe masa judecătorilor constituţionali.
”Cât timp este o cauză la CCR privind legea carierei magistraţilor, este inadecvat ca ICCJ ori CSM, respectiv Guvernul, Parlamentul sau Preşedinţia să trimită scrisori vizând acel caz concret. Nu are importanţă dacă e vorba de durata procedurii, soluţia ce ar trebui dată ori consecinţele acesteia”, a scris, vineri seară, pe Facebook, fostul judecătoru Cristi Dănileţ.
Potrivit acestuia, instituţiile pot coresponda cu CCR numai dacă li se cere.
”În rest e doar presiune. Dacă aş fi preşedintele CCR aş spune clar aceste lucruri în mod public şi nu aş permite niciun fel de corespondenţă în afara cadrului legal”, a adăugat fostul judecător.
Premierul Ilie Bolojan a transmis preşedintei Curţii Constituţionale a României, Simina Tănăsescu, o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraţilor, contestată de ICCJ şi asupra căreia Curtea urmează să se pronunţe în 11 februarie, în care o informează că, pe baza informaţiilor actuale, Comisia Europeană consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro.
”Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, precizează prim-ministrul în scrisoare.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Lia Savonea, afirmă, referitor la scrisoarea transmisă de premierul Ilie Bolojan Curţii Constituţionale, că ”avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională, reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”.
”Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorităţi nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituţiei nu poate fi condiţionată de considerente financiare”, susţine Savonea.
Preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, nu a avut deocamdată o reacţie pe acest subiect.
