Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) recunoaşte că are „o parte de vină” în cazul crizei apei potabile din Prahova şi admite că „era nevoie de o mai multă comunicare interinstituţională, în special la nivel judeţean şi local, între administraţia bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa şi toate celelalte instituţii responsabile”, însă susţine că pericolul iminent de întrerupere a apei a fost semnalat tuturor autorităţilor în cadrul comitetelor pentru situaţii de urgenţă, inclusiv Prefecturii Prahova, care are „rolul de coordonator instituţional”. Cu o zi în urmă, prefectul judeţului Prahova, Daniel Nicodim, a declarat că nici reprezentanţii Apelor Române Buzău-Ialomiţa, şi nici cei ai operatorului zonal de apă nu l-au informat despre riscul ca localităţile alimentate din Barajul Paltinu să rămână fără apă dacă se reduce nivelul lacului în scopul realizării unor lucrări pentru „eliberarea” unor guri de scurgere, ci, dimpotrivă, i-au spus că acest risc există dacă nu se desfundă aceste guri de pe fundul lacului.
Purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana-Maria Agiu, a declarat, joi, la Digi 24, că, dat fiind că este vorba despre „o situaţie de crică”, nu se poate spune că nu este nimeni vinovat.
„Nu putem să fim ipocriti să spunem că nu este nimeni de vină. Cu siguranţă, fiecare din instituţiile implicate şi responsabile poartă partea ei de vină. În ceea ce priveşte instituţia noastră, admitem că, da, era nevoie de o mai multă comunicare interinstituţională, în special la nivel judeţean şi la nivel local, între administraţia bazinală de Apă Buzău – Ialomiţa şi toate celelalte instituţii responsabile, chiar dacă s-au făcut comitete pentru situaţii de urgenţă, iar aceste comitete pentru situaţii de urgenţă sunt extrem de importante în gestionarea unor astfel de situaţii de criză. Prefectura, care are rolul de coordonator instituţional la nivelul judeţului, a luat act de această situaţie de criză, inclusiv a fost semnalat acest pericol imminent de întrerupere. Imminent înseamnă că nu poate fi evitat, nu de întrerupere a furnizării apei potabile”, a declarat Agiu.
Ea a precizat că în 22 octombrie şi în 6 noiembrie, la şedinţele Comitetului pentru situaţii de urgenţă, toţi factorii implicaţi, inclusiv UAT-urile şi operatorul de apă, „au luat la cunoştinţă faptul că exista un risc imminent”.
Întrebată dacă ANAR a transmis celorlalte instituţii, în mod clar, în scris, să găsească surse alternative în cazul întreruperii frunizării apei, Ana-Maria Agiu a răspuns că, în momentul în care instituţia semnalează acest risc imminent, fiecare fiecare primărie este obligată, conform atribuţiilor pe care le are în baza legislaţiei de funcţionare, să aibă prevăzut un plan local pentru situaţii de urgenţă, indiferent de natura acestei situaţii.
„În cazul unei situaţii care s-ar produce mult mai rapid, gen o poluare accidentală sau o avarie imminentă, fiecare primărie trebuie să aibă la nivelul ei un plan local pentru situaţii de urgenţă, care înseamnă inclusiv să aibă identificate aceste surse alternative de alimentare cu apă, mijloace de intervenţie şi toate aceste elemente. O primărie trebuie să le aibă în dotare, indiferent despre ce situaţie vorbim. În cazul de faţă, operatorul de apă trebuia să aibă acest lucru, respectiv operatorul de apă ESZ Prahova”, a explicat Agiu.
Agiu: ESZ nu a informat despre avaria la conducta de aducţiune. Bazinul era gol
Purtătorul de cuvânt al ANAR a precizat că, spre deosebire de ABA Buzău – Ialomiţa, care este în subordinea Apelor Române, ESZ Prahova nu este în subordinea acesteia, ci este „o societate comercială, care acţionează liber pe piaţă ca orice alt operator, care are venituri proprii”.
„ANAR este acţionar majoritar, ceea ce înseamnă că este obligată să demareze investiţii de mare avergură pentru mijloacele fixe care se află în proprietatea sa şi pe care ESZ Prahova le exploatează. Dar în acelaşi timp ESZ Prahova, conform contractului de operare, are obligaţia să întreţină şi să repare, după caz, aceste echipamente, inclusiv acea conductă de aducţiune, care era foarte avariată şi care nu a permis umplerea acelui bazin de apă curată, chiar dacă cu restricţii, acel bazin de apă curată ar fi putut să asigure, teoretic, cel puţin 12 ore, dar, în această situaţie, specialiştii noştri au evoluat că puteam vorbi chiar de 3-4 zile în care noi puteam să gestionăm, adică exact aceste zile în care noi ne confruntăm, şi am fi putut să ne folosim de acea rezervă suplimentară, astfel încât oamenii să nu fie afectaţi”, a explicat Agiu, adăugând că, din păcate, nu a existat această rezervă suplimentară de apă.
Agiu a mai spus că ANAR nu a fost informată că exista acea defecţiune şi că acel bazin era gol.
„Noi nu am fost informaţi că exista acea defecţiune, iar acel bazin era gol”, a conchis purtătorul de cuvânt al ANAR.
Cu o zi în urmă, prefectul judeţului Prahova, Daniel Nicodim, a declarat că nici reprezentanţii Apelor Române Buzău-Ialomiţa, care se ocupă şi de Prahova, şi nici cei ai operatorului zonal de apă nu l-au informat despre riscul ca localităţile alimentate din Barajul Paltinu să rămână fără apă în cazul în care se reduce nivelul lacului pentru a fi făcute lucrările necesare eliberării gurilor de scurgere, ci, dimpotrivă, i-au spus că acest risc există dacă nu se desfundă aceste guri de pe fundul lacului.
Nicodim a spus că, în opinia sa, vinovaţi de criza apei sunt „cei care nu au ştiut să comunice şi care au înţeles să pornească la o lucrare de asemenea importanţă fără să aibă un plan de rezervă”, în speţă, Apele Române de la Prahova – Buzău.
O opinie similară în ceea ce priveşte vinovăţia celor de la Apele Române a avut-o, miercuri, şi preşedintele Nicuşor Dan.
Ministerul Mediului a negat că ar fi cunoscut riscul opririi alimentării cu apă în localităţi din Prahova şi că ar fi ignorat avertismente referitoare la situaţia de la Paltinu, susţinând că Exploatare Sistem Zonal Prahova, instituţia responsabilă de tratarea şi furnizarea apei, nu a transmis că turbiditatea crescută ”ar putea conduce la imposibilitatea de a trata apa şi, implicit, la întreruperea alimentării cu apă potabilă”.
”ESZ Prahova: nu a semnalat riscurile pe care le invocă astăzi, nu a prezentat limitele tehnologice ale staţiei de tratare, nu a informat că turbiditatea ridicată ar face imposibilă tratarea, nu a activat nicio măsură de prevenţie”, acuză ministerul.
Instituţia precizează şi că Hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova din 6 noiembrie ”nu avertizează asupra unui risc de întrerupere a alimentării din cauza coborârii nivelului apei în urma lucrărilor pentru lacul Paltinu, ci asupra unui risc de întrerupere a alimentării cu apă potabilă dacă nu ar fi fost realizată această lucrare”.
