Vicepremierul Tánczos Barna trage un semnal de alarmă asupra situației critice din serviciile Salvamont din România și cere un dialog urgent între Guvern și consiliile județene pentru a găsi o soluție administrativă care să asigure funcționarea și consolidarea acestora. „Salvăm Salvamontul! Chiar și salvatorii au nevoie de ajutor. Stabilitatea financiară și suportul instituțional salvează vieți și garantează servicii profesioniste pentru turismul montan”, a declarat oficialul într-o postare pe Facebook. Situația este gravă: în prezent, doar 17,85% din capacitatea operațională este acoperită, iar fără deblocarea a circa 300 de posturi suplimentare, serviciile de salvare montană riscă să intre în colaps, punând în pericol siguranța turiștilor și salvatorilor.
”Salvăm Salvamontul! Sunt momente când chiar şi salvatorii au nevoie de ajutor. Stabilitatea financiară şi suportul instituţional salvează vieţi şi oferă servicii profesioniste pentru turismul montan”, a arătat, sâmbătă, într-o postare pe Facebook, Tanczos Barna.
El a subliniat importanţa găsirii unei soluţii pentru serviciile Salvamont din ţară.
”Avem obligaţia ca printr-un dialog constructiv între Guvern şi consiliile judeţene să găsim o soluţie administrativă pentru funcţionarea şi consolidarea serviciilor de Salvamont din ţară”, a adăugat vicepremierul.
Salvamont România a atras atenţia asupra deficitului major de personal din structurile de salvare montană, arătând că este nevoie urgentă de deblocarea a aproximativ 300 de posturi de salvatori montani la nivel naţional. ”Altfel, fără aceşti noi salvatori care să se alăture celor 326 de salvatori montani angajaţi existenţi în acest moment, şi prin care să se asigure o acoperire de circa 50% din necesarul real în primul an – funcţionarea serviciului în condiţii de siguranţă va deveni imposibilă”, afirmau reprezentanţii Salvamont.
Reprezentanţii Salvamont România arătau că structurile Salvamont ”se confruntă cu un grad de acoperire a capacităţii operaţionale de doar 17,85%”.
”Reuşim un grad de răspuns de 100% la solicitări, dar realitatea reflectă un dezechilibru major între volumul de muncă şi resursele disponibile. (…) Dacă serviciile publice Salvamont nu vor fi consolidate, prin stabilirea unui cuantum realist şi proporţional al numărului de salvatori operativi, cu o recunoaştere a condiţiilor de periculozitate, a riscurile şi condiţiilor extreme în care se desfăşoară activitatea acestora, activitatea de salvare montană poate intra rapid în colaps. Soluţia a fost identificată, nu impune cheltuieli mari, respectiv doar deblocarea a cca 300 de posturi de salvatori montani la nivel naţional. Altfel, fără aceşti noi salvatori care să se alăture celor 326 de salvatori montani angajaţi existenţi în acest moment, şi prin care să se asigure o acoperire de cca 50% din necesarul real în primul an – funcţionarea serviciului în condiţii de siguranţă va deveni imposibilă”, explica Salvamont România.
România riscă să piardă lupta pentru siguranța pe munte fără măsuri urgente pentru Salvamont
Reprezentanţii instituţiei arătau că în ultimul deceniu consiliile judeţene şi consiliile locale în subordonarea cărora se află servicii din cadrul Salvamont au alocat resurse financiare şi materiale, astfel încât aceste servicii beneficiază de dotări de ultimă generaţie, unice în ţară şi care reprezintă ”un adevărat etalon la nivel european”.
”Din păcate, acest sprijin nu a fost corelat şi cu un sprijin guvernamental care să asigure cadrul legal pentru dezvoltarea numerică a resursei umane şi realizarea unei structuri operative corect dimensionate. (…) Ignorarea solicitărilor noastre justifică pe deplin temerea că, în absenţa unor măsuri urgenţe, eficienţa intervenţiilor va scădea, iar riscul producerii unor tragedii va creşte exponenţial. Într-un astfel de context, responsabilitatea nu va putea fi atribuită doar echipelor de intervenţie, ci va aparţine în mod direct decidenţilor care au ales să ignore avertismentele transmise din timp şi în mod repetat”, explicau reprezentanţii Salvamont România.
Ei atrăgeau atenţia că, în România, ”soluţiile vin adesea abia după ce se produce o tragedie”, deşi acestea ar putea fi identificate şi aplicate din timp.
”Înţelegem situaţia actuală, dar solicităm factorilor de decizie din Guvernul României să fie alături de autorităţile locale şi să le sprijine în eforturile pe care le fac pentru asigurarea unui climat de siguranţă pe munte şi de salvarea persoanelor accidentate în munţi”, sublinia mesajul instituţiei.
