Reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii au transis, vineri, că ”este esenţial” ca oride demers care duce la modificarea Statutului magistraţilor să fie discutat cu implicarea efectivă a reprezentanţilor autorităţii judecătoreşti, astfel încât orice demers să respecte independenţa justiţiei, garanţie esenţială a statului de drept
”La data de 24 octombrie 2025, la invitaţia preşedintelui Camerei Deputaţilor, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a participat împreună cu preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul generalal Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la o întâlnire organizată la sediul Parlamentului României, la care au luat parte şi reprezentanţi ai puterii executive. Este esenţial ca aspectele care privesc statutul magistraţilor să fie discutate cu implicarea efectivă a reprezentanţilor autorităţii judecătoreşti, astfel încât oricedemers în acest sens să respecte independenţa justiţiei, garanţie esenţială a statului de drept”, au transmis, vineri, reprezentanţii CSM, într-un comunicat de presă.
Potrivit acestora, ”dezbaterile referitoare la statutul judecătorilor şi procurorilor trebuie să fie în acord cu principiile constituţionale care guvernează activitatea sistemului judiciar”.
”Independenţa justiţiei, predictibilitatea şi stabilitatea cadrului normativ, adoptarea unei reglementări echitabile, care să ţină cont de rolul justiţiei într-un stat democratic, precum şi de realităţile sistemului judiciar, elaborată în condiţii care să nu transforme corpul profesional al magistraţilor într-o ţintă de presiune publică, trebuie să fie liniile directoare ale oricărui dialog interinstituţional onest, pe care de altfel Consiliul l-a solicitat în mod constant”, mai arată în comunicatul de presă.
Consiliul Superior al Magistraturii reafirmă ”responsabilitatea magistraturii faţă de societate, dar şi necesitatea unui discurs public echilibrat al tuturor factorilor implicaţi, în legătură cu puterea judecătorească, astfel încât să fie evitate stigmatizarea corpului profesional al judecătorilor şi procurorilor, precum şi consecinţele nefaste pe care astfel de abordări le au în privinţa încrederii publicului în sistemul judiciar”.
Preşedintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat, vineri, că a iniţiat o consultare în vederea elaborării rapide a unui proiect de lege privind pensiile magistraţilor, mulţumind pentru deschidere preşedintei CSM, Elena Costache, preşedintei ICCJ, Lia Savonea şi procurorului general, Alex Florenţa.
Grindeanu precizează că pe acest subiect are două obiective: deblocarea situaţiei din justiţie şi formarea unui grup de lucru cu specialişti. care să elaboreze o lege constituţională.
”Sunt un om politic care respinge obtuzitatea şi încăpăţânarea, pentru că acestea nu duc niciodată la rezultate viabile”, subliniază liderul socil-democrat.
Curtea Constituţională a admis, în 20 octombrie, obiecţia de neconstituţionalitate a ICCJ faţă de Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, prin care era limitat nivelul pensiilor magistraţilor şi creştea vârsta de pensionare a acestora, a anunţat instituţia.
Judecătorii Curţii Constituţionale au motivat, luni seară, decizia de admitere, în integralitate, a obiecţiei privind pensiile de serviciu prin „lipsa avizului CSM coroborat cu neaşteptarea curgerii” de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obţinerii acestuia”.
După decizie, premierul Ilie Bolojan a anunţat că reforma pensiilor magistraţilor rămâne un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliţie, remarcând că CCR nu a respins pe fond proiectul, aşa că Guvernul poate relua demersul, cu respectarea standardului procedural pentru primirea avizului CSM.
USR a transmis că dacă legea este respinsă pe procedură, procedura va fi reluată, iar dacă este respinsă pe fond, va propune un referendum pentru modificarea Constituţiei.
Grideanu a declarat atunci că va propune colegilor din coaliţie să formeze rapid un grup de lucru care să vină cu o nouă formă a legii.
Ministrul Muncii, Florin Manole (PSD), a declarat joi că cea mai mare pensie de magistrat, în plată, este de 69.343 de lei, care net înseamnă 56.700 lei. El a precizat că, pentru pensiile acum în plată, singura soluţie de reducere spre un nivel just, din punct de vedere social, este impozitarea progresivă, ”oricât de mult s-ar speria dreapta radicală”. El a apreciat că soluţia este consensul cu CSM, cu Înalta Curte, cu magistraţii, precizând că nu va fi dialog atunci când cineva, oricine ar fi el, ar spune ”Asta este propunerea şi la revedere!”.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat joi seară că proiectul privind reforma pensiilor magistraţilor este unul ”de fond” şi nu unul ”care mimează corecţiile”. ”Negociez orice, am participat la toate negocierile posibile, dar nu pot să trădez această societate, nu pot să-mi bat joc de omul ăla care merge de dimineaţă până seara la lucru, în sectorul public sau în sectorul privat”, arată el. Bolojan susţine că este prima dată când Curtea Constituţională impune un anumit termen la care Guvernul, care cere avizul, trebuie să aştepte până Consiliul Superior al Magistraturii dă sau nu un aviz privind un proiect de act normativ. Bolojan subliniază că avizul CSM este unul de ”tip formal care nu are niciun efect asupra constituţionalităţii, asupra conţinutului”.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat vineri că nu consideră necesar un referendum referitor la pensiile magistraţilor, propunere care a provocat dispute în coaliţie.
”Eu cred că un referendum trebuie făcut atunci când societatea are o dezbatere şi în momentul în care există opinii foarte bine conturate şi opuse pe un subiect. Pe subiectul pensiilor magistraţilor nu există această dezbatere în societate, adică suntem cu toţii de acord că e anormal ca, în orice domeniu de activitate, pensia să fie cât salariul, pentru că încurajezi oamenii să iasă la pensie când pot să mai muncească pentru societate”, a spus şeful statului.
