Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, luni, că beneficiază de locuinţă din fondul locativ al Ministerului Justiţiei numai 7 magistraţi în funcţie, marea majoritate a contractelor fiind încheiate în perioada 2007 – 2013. Schimbarea legislaţiei în 2022, la iniţiativa CSM, prevede încetarea contractului de închiriere a locuinţelor de serviciu la data eliberării din funcţie, inclusiv prin pensionare, a titularului. Instituţia precizează, însă, că în multe alte domenii legislaţia prevede posibilitatea atribuirii unei locuinţe de serviciu.
CSM a transmis, luni, precizări cu privire la posibilitatea păstrării locuinţelor de serviciu de către magistraţi după eliberarea din funcţie în temeiul legislaţiei anterioare abrogate.
”Legislaţia anterioară, respectiv Legea nr. 303/2004, abrogată încă din data de 15 decembrie 2022, prevedea că judecătorii şi procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu, că acestea nu puteau fi cumpărate, iar în cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii. Modificarea legii în anul 2022, în sensul eliminării acestui beneficiu la momentul eliberării din funcţie s-a realizat la iniţiativa Consiliului Superior al Magistraturii”, a transmis, luni, CSM, într-un comunicat de presă.
Sursa citată a precizat că situaţiile juridice relatate s-au născut sub imperiul legii vechi, contractele de închiriere fiind încheiate acum 10 – 20 de ani şi fiind guvernate de legea în vigoare la acel moment, ca principiu de drept în legislaţia românească şi europeană.
”În prezent, Legea nr. 303/2022 prevede încetarea contractului de închiriere a locuinţelor de serviciu la data eliberării din funcţie, inclusiv prin pensionare, a titularului. La acest moment, beneficiază de locuinţă din fondul locativ al Ministerului Justiţiei numai 7 magistraţi în funcţie, marea majoritate a contractelor fiind încheiate în perioada 2007 – 2013”, a mai transmis CSM.
Potrivit instituţiei, regimul juridic al locuinţelor de serviciu presupune tocmai închirierea imobilelor către propriii angajaţi şi nu este specific categoriei profesionale a magistraţilor, existând multe alte domenii profesionale în care legislaţia prevede posibilitatea atribuirii unei locuinţe de serviciu. Acest beneficiu are reglementare în Legea nr. 114/1996 şi în alte acte normative primare sau secundare.
”Beneficiază de locuinţă de serviciu, de exemplu, medicii, personalul MAI, militarii şi familiile acestora, personalul ISU (pompieri, salvatori), cercetătorii, prefectul, subprefectul, funcţionarii publici şi înalţii funcţionari publici. Sistemul judiciar a manifestat o preocupare constantă pentru modificarea mai multor situaţii normative de acest gen, sesizând şi solicitând el însuşi corectarea unor prevederi legale care nu mai corespundeau realităţilor sociale actuale”, a mai transmis CSM.
Reprezentanţioi instituţiei apreciază că reiterarea unor situaţii juridice vechi, născute sub imperiul legislaţiei anterioare abrogate, precum cele referitoare la vârsta de pensionare, la posibilitatea ca pensia să depăşească venitul net în plată ori la posibilitatea păstrării locuinţelor de serviciu închiriate după eliberarea din funcţie, fără a preciza că acestea nu se mai pot naşte în temeiul legislaţiei actuale, ”dezinformează societatea şi are ca scop exclusiv amplificarea emoţiei sociale negative la adresa corpului magistraţilor”.
Peste 80 de persoane – foşti sau actuali magistraţi, avocaţi sau notari – stau în locuinţe de serviciu ale Ministerului de Justiţie şi plătesc chirii modice – între 60 şi 197 de lei. 36 dintre ei sunt pensionari ”speciali”, relatează Europa Liberă.
