Raportul ‘OECD – Economic Surveys: Romania’ identifică mai multe domenii în care țara noastră a realizat progrese importante, precum domeniul justiției și integrității publice, susține CSM.
‘Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de concluziile formulate în cadrul Raportului OECD – Economic Surveys: Romania (martie 2026), care evidențiază o serie de evoluții favorabile în ceea ce privește progresele economice și instituționale ale României, inclusiv aspecte referitoare la sistemul judiciar și cadrul anti-corupție. Deși raportul subliniază provocări persistente, identifică mai multe domenii în care România a realizat
progrese importante, precum domeniul justiției și integrității publice, care se impune a fi remarcate’, precizează CSM într-un comunicat de presă.
Astfel, Raportul enumeră progresele înregistrate în lupta împotriva corupției:
* Eficiența instituțiilor anticorupție. Conform raportului, 51% dintre români consideră că există suficiente condamnări eficiente pentru a descuraja corupția, ceea ce reprezintă a doua cea mai mare rată din toate țările UE.
* Durata relativ rezonabilă a proceselor în dosarele de corupție, acestea având o durată sensibil apropiată de media europeană. Durata medie a cazurilor penale de corupție în România rămâne doar ușor deasupra mediei UE, indicând că instanțele sunt, în general, capabile să asigure
pedepsirea faptelor de corupție în limite rezonabile de timp, aspect crucial pentru aplicarea efectivă a legii.
* Percepție favorabilă asupra luptei anticorupție. Raportul reține că România a făcut pași importanți pentru combaterea corupției în ultimii ani, 39% dintre cetățeni considerând aceste eforturi ca fiind eficiente, procentaj care se situează peste media europeană și care reflectă progresele semnificative realizate de România în ultimii ani în consolidarea cadrului anticorupție.
CSM reamintește că aderarea la OCDE reprezintă obiectiv de țară și are în vedere inclusiv evaluarea de ansamblu a sistemului judiciar.
În opinia CSM, concluzii Raportului OCDE ‘nu susțin narativul public propagat de o parte a mass media și a mediului politic, conform
căruia justiția este afectată de corupție sistemică, astfel de afirmații fiind lipsite de suport factual și deosebit de nocive pentru imaginea justiției și încrederea cetățenilor în capacitatea puterii judecătorești de a îndeplini un act de justiție corect și de calitate, în beneficiul cetățenilor’.
‘De altfel, acest narativ fals a condus în ultimul an la scăderea bruscă a încrederii populației în justiție, evoluția indicatorului în sondaje fiind în discrepanță cu graficul evolutiv al procentului din anii anteriori, referitor la încrederea societății în sistemul judiciar din România’, evidențiază CSM.
În legătură cu progresele înregistrate în consolidarea integrității și independenței în sistemul judiciar, Raportul reține că România a adoptat trei legi revizuite ale justiției în 2022, cu scopul de a aduce sistemul judiciar mai aproape de standardele internaționale, promovând prin intermediul legislației adoptate integritatea și independența magistraților.
‘Concluziile consemnează că eforturile României de a promova integritatea magistraților sunt solide, comparativ cu media OCDE, iar aceste reforme reflectă angajamentul României de a consolida separația puterilor și independența judiciară’, subliniază CSM.
De asemenea, consideră CSM, Indicatorii de Integritate Publică ai OCDE (OECD Public Integrity Indicators – PIIs) arată că lupta anticorupție și sistemul de integritate din România sunt în mare parte aliniate la standardele OCDE, existând reguli clare privind conflictul de interese.
În plus, concluziile din Raportul OCDE consemnează faptul că România are o legislație puternică pentru protecția avertizorilor de integritate, conform normelor UE, rezultat din transpunerea Directivei UE2019/1937, deși în practică rămân și provocări de gestionat în acest domeniu.
O modificare recentă a Legii nr. 319/2024 a întărit protecția avertizorilor care raportează cazuri de mită internațională, ceea ce demonstrează intenția de a consolida mecanismele de combatere a corupției externe.
‘Deși sunt evidențiate și puncte ce necesită analiză și măsuri în continuare, fiind formulate recomandări în acest sens, Consiliul consideră că aceste concluzii confirmă direcția corectă a reformelor realizate în sistemul judiciar și reflectă angajamentul constant al autorităților judiciare pentru consolidarea statului de drept, a independenței justiției și a încrederii publice. Consiliul va coopera, în continuare, cu toate instituțiile relevante, în vederea realizării demersurilor necesare pentru menținerea și consolidarea acestor standarde, în beneficiul cetățenilor și al unei justiții eficiente, credibile și predictibile’, mai transmite CSM.
