Consiliul Superior al Magistraturii solicită „ferm” Guvernului şi Ministerului Justiţiei, pentru a treia oară în acest an, măsuri „concrete” şi „eficiente” pentru deblocarea situaţiei critice a resurselor umane de la nivelul sistemului judiciar. Astfel, CSM le cere din nou premierului şi ministrului Justiţiei deblocarea concursurilor de admitere în magistratură pentru diminuarea deficitului de judecători la nivel naţional, alocarea măcar a 600 de posturi de grefier promise şi nealocate şi înfiinţarea posturilor de asistenţi ai judecătorilor.
„Consiliul a solicitat din nou prim-ministrului României şi Ministerului Justiţiei deblocarea concursurilor de admitere directă în magistratură suspendate prin act normativ, în vederea diminuării deficitului naţional de judecători, alocarea posturilor de grefier, având în vedere că sunt necesare 4874 de posturi, iar în 6 ani s-au promis măcar 600 de posturi şi nu s-a alocat niciun post, înfiinţarea posturilor de asistent al judecătorilor, fiind necesar un număr suplimentar de 712 posturi de asistenţi ai judecătorului pentru a asigura un raport minimal de cel puţin 1 asistent al judecătorului la 3 judecători. Deficitul de judecători este cronic, unele instanţe fiind în imposibilitate să îşi mai desfăşoare activitatea”, precizează CSM într-un comunicat de presă.
Sursa citată menţionează că ultimul concurs de admitere directă în magistratură a putut fi demarat potrivit legislaţiei în vigoare la data de 25 iulie 2024, în ultimii 2 ani fiind eliminată prin act normativ posibilitatea recrutării directe a judecătorilor.
„La nivelul instanţelor judecătoreşti, potrivit datelor centralizate la 01 martie 2026, sunt vacante 849 de posturi de judecător, care includ şi posturile vacante din fondul de rezervă, din totalul celor 5362 de posturi (total ce include şi cele 290 de posturi aprobate din fondul de rezervă). Astfel, gradul de ocupare este de 84,46%, deficitul depăşind procentul de 15%”, afirmă CSM.
Reprezentanţii Consiliului menţionează că un deficit mare de personal înregistrează Judecătoria Strehaia (care îşi desfăşoară activitatea cu 1 singur judecător), Judecătoria Calafat (unde sunt vacante 71% din posturi), dar şi Judecătoriile Miercurea-Ciuc, Agnita, Haţeg, Brezoi, Ineu, Lehliu Gară, Panciu, Săveni, Şimleu Silvaniei, Târgu-Bujor, Vişeu de Sus şi Zimnicea.
În ceea ce priveşte volumul de activitate, CSM precizează că în 2024 România a raportat un număr de dosare nou-intrate în primă instanţă în materiile civilă şi comercială, care reprezintă 90% din totalul cauzelor, de 1.602.689 dosare, faţă de media europeană, care este de 418.544 de cauze. În curs de soluţionare, în aceleaşi materii, la nivelul anului 2024, România a raportat un număr de 769.823 cauze (pending) în primă instanţă, cu o medie la nivel european de 358.277 cauze, cifrele indicând o creştere faţă de anul 2023, când s-au raportat 563.035 cauze, cu o medie europeană de 347.488 cauze.
„Astfel, în primă instanţă, în materie civilă şi comercială, totalul cumulează 2.372.512 dosare nou intrate şi în curs de soluţionare la nivelul anului 2024. În anul 2025, instanţele judecătoreşti au avut pe rol 3.578.860 de dosare, dintre care 2.372.304 dosare nou intrare, gestionat în condiţiile unui deficit de judecători care a fluctuat în jurul procentelor de 15%-20%”, precizează CSM.
Potrivit aceleiaşi surse, din aceste motive, România este în continuare „ţara cu cel mai mare număr de dosare nou-intrate în primă instanţă raportat la 100 de locuitori – 8,42, faţă de media europeană, care a fost de 2,20, iar cifrele indică o creştere constantă faţă de anii anteriori.
„Datele plasează România pe primul loc în rândul ţărilor respondente cât priveşte evoluţia dosarelor nou-intrate în cele două materii pentru perioada 2014 – 2024, de la 6,85 cauze la 100 de locuitori în anul 2014 la 8,42 cauze la 100 de locuitori în anul 2024”, menţionează CSM.
Aceeaşi sursă afirmă că volumul de activitate al instanţelor este afectat semnificativ de doi factori, respectiv un număr de patru ori mai mare faţă de media europeană a dosarelor nou-intrate şi o creştere constantă pe parcursul ultimilor 10 ani, până la dublarea acestui număr de dosare nou intrate (de la 4,16 cauze/ 100 locuitori în anul 2013 la 8,42 cauze/ 100 locuitori în anul 2024), situând România pe prima poziţie în Uniunea Europeană, din 26 de state care au furnizat date.
CSM mai solicită alocarea posturilor de grefier şi înfiinţarea posturilor de asistenţi ai judecătorilor, demersurile anterioare ale Consiliului fiind ignorate de fiecare dată.
”În condiţiile în care Guvernul a adoptat măsuri pentru organizarea concursurilor în domeniile educaţiei şi al sănătăţii, însă refuză orice demers similar pentru alocarea posturilor şi recrutarea directă a personalului din justiţie, această poziţionare a Executivului ignoră cu intenţie nevoile cetăţenilor români privind accesul la justiţie şi soluţionarea cauzelor în termen rezonabil. Peste această poziţionare se suprapune o atitudine de ignorare totală a apelului recurent al Consiliului cu privire la colapsul în care poate intra sistemul de justiţie din cauza suprasolicitării cronice a judecătorilor şi grefierilor în funcţie, pentru gestionarea volumului de activitate alocat în prezent”, adaugă CSM.
Consiliul susţine că efortul „supradimensionat” al personalului din justiţie, pentru a asigura în continuare realizarea actului de justiţie în România, nu mai poate fi susţinut în lipsa unor măsuri concrete din partea celorlalte puteri în stat, care să depăşească „retorica publică a justiţiei promise în beneficiul cetăţeanului” şi să asigure realizarea efectivă a acesteia „cu responsabilitate, asumare şi implicare reală în administrarea eficientă a resurselor umane şi materiale”.
–>
