În trecut, mesele includeau nu doar felul principal, ci și felul doi și un desert. Chiar și cu un stil de viață mai sănătos, nevoia de ceva dulce după fiecare masă rămâne puternică. În momentele de stres, tentația unei ciocolate este greu de ignorat, iar dulciurile clasice sunt aproape imposibil de înlocuit cu ciocolată neagră de calitate.
Multă vreme s-a crezut că un consum ridicat de zahăr poate fi compensat printr-o alimentație sănătoasă și exerciții fizice. Însă, un test medical de rutină poate dezvălui altceva: un nivel al glicemiei apropiat de pragul de prediabet.
Având în vedere riscurile – diabet de tip 2, boli cardiovasculare și predispoziția genetică – reducerea zahărului devine o necesitate, nu doar o alegere.
Regulile sunt simple: fără zahăr adăugat, fără îndulcitori artificiali, fără fructe uscate. Singurele surse permise sunt cele naturale, din fructe și lactate. Chiar și mierea este exclusă, fiind considerată tot zahăr. Procesul nu este deloc ușor, dar eliminarea treptată a dulciurilor poate ajuta la recalibrarea gusturilor și la reducerea dependenței de zahăr, după cum a demonstrat un experiment realizat pe parcursul unei luni în Marea Britanie, de către The Telegraph.
Consumul excesiv de zahăr afectează întregul organism, nu doar greutatea corporală, avertizează naturopatul și nutriționistul Rhian Stephenson, fondatorul companiei de suplimente și nutriție Artah din Marea Britanie. El lucrează cu pacienți care au fluctuații ale glicemiei și subliniază că „zahărul slăbește sistemul imunitar, influențează negativ starea de spirit, provoacă dezechilibre metabolice și favorizează inflamația”.
Atunci când consumăm prea mult zahăr, pancreasul eliberează cantități mari de insulină pentru a elimina excesul de glucoză din sânge. În timp, celulele devin rezistente la insulină, ceea ce determină organismul să producă și mai multă. La un moment dat, pancreasul nu mai poate ține pasul, crescând riscul de diabet de tip 2.
„Problema este că zahărul creează dependență. Dacă ai încercat vreodată să mănânci zahăr simplu, nu are un gust deosebit. Dar combinat cu grăsimi – într-un tort, de exemplu – devine irezistibil. Zahărul interferează cu hormonii care reglează apetitul: grelina, care ne semnalează senzația de foame, și leptina, care indică sațietatea. Atunci când sunt dereglate, avem tendința de a mânca mai mult. Sigur, avem nevoie de zahăr în alimentație, dar pentru mulți devine atât de plăcut încât pot consuma dulciuri întreaga zi”, explică nutriționista Karen Preece Smith.
Un consum ridicat de zahăr este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare, obezitate, colesterol ridicat și hipertensiune arterială. De asemenea, studiile sugerează o legătură între zahărul în exces și un risc mai mare de cancer.
„Dacă fiecare persoană și-ar reduce aportul de zahăr cu 10-15%, acest lucru ar putea avea un impact major asupra sănătății publice, reducând riscul de boli cronice și obezitate”, subliniază Preece Smith.
Chiar dacă nu duce direct la creșterea în greutate, consumul excesiv de zahăr poate avea un impact negativ asupra sănătății intestinale. Acesta perturbă echilibrul florei intestinale, favorizează dezvoltarea bacteriilor dăunătoare și provoacă inflamații la nivelul mucoasei intestinale, ceea ce poate duce la probleme digestive și la creșterea permeabilității intestinului („leaky gut”). De asemenea, modifică microbiomul intestinal și poate agrava sindromul de colon iritabil (IBS), afectând, totodată, și căile neuronale responsabile de reglarea apetitului, senzației de sațietate și poftelor alimentare, explică specialistul Rhian Stephenson.
În plus, un aport ridicat de zahăr crește predispoziția organismului de a stoca grăsime, chiar și în absența unui consum caloric excesiv: „Dacă îți expui constant corpul la mese bogate în zahăr, acesta va transforma surplusul în grăsime, care va fi stocată în celulele adipoase. Mulți oameni cred că au o dietă echilibrată, dar, la o analiză mai atentă, se observă un exces de carbohidrați simpli. De exemplu, un mic dejun format din terci de ovăz instant cu banană și miere, un prânz cu un sandviș din pâine albă, o gustare dulce la ceai și o cină cu paste albe și un pahar de vin pare inofensiv. Însă, în realitate, această alimentație este dominată de carbohidrați rafinați, care pot avea un impact negativ asupra sănătății metabolice și intestinale”, avertizează Stephenson.
Specialiștii recomandă ca zaharurile libere – cele adăugate în alimente și băuturi, dar și cele prezente natural în miere, siropuri, sucuri de fructe și legume, smoothie-uri sau piureuri neîndulcite – să nu depășească 5% din aportul zilnic de calorii.
Pentru un adult, specialiștii recomandă un consum de maximum 30 g de zaharuri libere pe zi, adică aproximativ șapte cuburi de zahăr. De exemplu, o doză de 330 ml de Coca-Cola conține 35 g de zahăr – mai mult decât doza zilnică recomandată.
În România, conform statisticilor, consumul mediu de zahăr este de aproximativ 30 de kilograme pe an per persoană, ceea ce înseamnă în jur de 82 de grame pe zi – adică peste dublul cantității maxime recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.
Experimentul desfășurat în Marea Britanie, care a analizat efectele renunțării la zahăr timp de o lună, a scos la iveală cantitățile uriașe în care acest ingredient este ascuns în majoritatea produselor din comerț. De aceea este important să verificăm etichetele produselor în care se menționează conținutul de zaharuri.
Potrivit British Nutrition Foundation, în Marea Britanie consumul mediu de zaharuri libere reprezintă între 9-12,5% din aportul caloric zilnic, mult peste recomandările oficiale – o situație similară cu cea din România.
Chiar și alimentele procesate considerate „sănătoase” conțin cantități surprinzătoare de zahăr. De exemplu, conservele de fasole cu conținut redus de sare și zahăr, promovate ca o alegere echilibrată, conțin 3,9 g de zahăr la o jumătate de conservă. De asemenea, multe produse cu conținut scăzut de grăsimi, precum iaurturile, sunt încărcate cu zahăr, scrie adevarul.ro.
„Problema a început în anii ’80, când s-a promovat intens dieta săracă în grăsimi. Însă, pentru a compensa lipsa grăsimii și a face alimentele mai gustoase, producătorii au adăugat zahăr. Acum știm cât de benefică este proteina, dar multe batoane proteice sunt, în realitate, pline de zahăr”, explică nutriționista Karen Preece Smith.
„Ce trebuie să înțelegem este că marile companii alimentare angajează echipe întregi de specialiști în arome. Scopul lor nu este să creeze alimente sănătoase, ci să găsească o combinație ideală de grăsimi, sare, zahăr și ulei care să ne stimuleze pofta de mâncare. Aceste alimente sunt concepute pentru a fi hiper-palabile (extrem de plăcute la gust – n.red.), ceea ce face ca voința noastră să nu fie suficientă pentru a le rezista. Practic, sunt create pentru a ne face să mâncăm mai mult și să devenim dependenți”, adaugă nutriționista Rhian Stephenson.
Industria alimentară a devenit extrem de abilă în a ascunde zahărul din produsele procesate, explică dr. Zia Stratos, nutriționist la Reborne Longevity Clinic din Londra: „Știu că oamenii sunt atenți la zahăr, așa că îl deghizează sub multiple denumiri”.
De fapt, există peste 60 de moduri prin care zahărul apare pe etichete, inclusiv miere, sirop de arțar, agave, melasă, concentrat de suc de fructe și sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză.
„În biochimie, orice ingredient care se termină în «oză» – fructoză, dextroză, glucoză, galactoză – este tot zahăr”, avertizează dr. Stratos.
O altă denumire care poate induce în eroare este „siropul”: „Indiferent de sursă, un sirop este tot zahăr. Siropul de arțar este unul dintre cele mai puțin procesate, dar, în prezent, multe tipuri de miere și sirop de arțar sunt fie îmbogățite cu zahăr adăugat, fie atât de rafinate încât își pierd toți nutrienții, rămânând doar un compus pur de zahăr”.
Mulți oameni consumă cantități mari de zahăr fără să-și dea seama, convinși că alegerile lor sunt mai sănătoase. „Agave, mierea de Manuka – da, conțin polifenoli și nutraceutice (substanțe cu beneficii pentru sănătate, situate la granița dintre alimentație și medicină, precum probioticele, antioxidanții, vitaminele etc. – n.red.) dar, în esență, tot zahăr sunt”, explică nutriționista Karen Preece Smith.
„Aportul zilnic al unor astfel de produse poate echivala cu câteva batoane de ciocolată, dar, pentru că sunt percepute ca fiind «zahăr sănătos», mulți le consumă fără rețineri”, mai avertizează specialista.
După prima săptămână, vei observa deja o reducere a poftei de dulciuri și o energie mai constantă, iar după două săptămâni, corpul tău va învăța să regleze mai eficient nivelul de glicemie.
Săptămâna 1
Eliminarea zahărului din alimentație în prima săptămână se dovedește dificilă, deoarece acesta este prezent în numeroase produse. Se optează pentru alternative mai sănătoase: fructe proaspete, ovăz fără gluten, paste integrale și pâine cu un conținut redus de zahăr. Pentru a evita mesele fade, se utilizează condimente precum ghimbir, chilli și turmeric. Totuși, adaptarea este dificilă, iar pofta de dulciuri persistă.
Săptămâna 2
Un senzor de monitorizare a glicemiei oferă informații detaliate despre impactul alimentelor asupra nivelului de zahăr din sânge. Se constată că unele alimente considerate sănătoase, precum biscuiții de ovăz sau tăițeii cu sos teriyaki, determină creșteri semnificative ale glicemiei. Specialiștii recomandă consumul alimentelor care permit o creștere treptată a glicemiei, prevenind astfel fluctuațiile bruște ce pot duce la oboseală și lipsă de concentrare.
Citește și: La ce vârstă zahărul este foarte periculos. Nutriționist: „Efectul lui energizant este efemer, crește rapid glicemia și anesteziază creierul”
Săptămâna 3
Monitorizarea atentă a glicemiei evidențiază impactul negativ al carbohidraților consumați singuri. Se adoptă strategia combinării acestora cu proteine și grăsimi pentru a menține glicemia stabilă. Se introduc semințe de in în terciul de ovăz și se preferă pastele proteice din mazăre sau linte. Înlocuirea deserturilor clasice cu variante fără zahăr, pe bază de banane, ovăz și unt de arahide, ajută la reducerea poftelor.
Săptămâna 4
Se elimină consumul de alcool, care afectează reglarea glicemiei și sănătatea ficatului. Se observă o îmbunătățire a somnului și o reducere a stărilor de anxietate.
După o lună fără zahăr, dulciurile procesate nu mai par la fel de atrăgătoare, ceea ce indică o recalibrare a gustului și a preferințelor alimentare.
După o lună fără zahăr, există atât satisfacția reușitei, cât și preocuparea legată de menținerea noilor obiceiuri alimentare. Consumul ocazional de deserturi nu provoacă fluctuații semnificative ale glicemiei, însă prezența zahărului ascuns în produsele procesate rămâne o problemă.
Pentru a evita recăderile, specialiștii recomandă alternative sănătoase, precum curmale cu unt de arahide și ciocolată neagră sau cacao caldă cu lapte de ovăz. Mai important decât restricția este integrarea unor alimente hrănitoare, bogate în fibre și proteine, care reduc pofta de dulce.
Beneficiile sunt evidente: somn îmbunătățit, piele mai curată, digestie echilibrată și un nivel glicemic mai stabil, confirmat prin analize. Deși aportul alimentar a crescut prin combinarea inteligentă a ingredientelor, greutatea corporală a rămas constantă.
Experimentul demonstrează că renunțarea la zahăr nu presupune privare, ci o mai bună gestionare a alegerilor alimentare.
Mic dejun: Fulgi de ovăz fără gluten, semințe, fructe de pădure congelate, banană, semințe de in, unt de arahide și iaurt grecesc. Ou poșat pe pâine prăjită.
Prânz: Macrou afumat, linte, salată cu dressing franțuzesc. Fruct și brânză sau nuci.
Gustare: Hummus făcut acasă, cu morcov tăiat sub formă de bastonașe (bețe de morcov) sau caju nesărat cu felii de măr.
Cină: Steak de ton cu legume cu frunze verzi, quinoa sau leguminoase. Mango și un pumn de brânză/nuci.
