Povestea a început în 2018, când Strava a lansat o „hartă de activitate” ce adună traseele utilizatorilor la nivel mondial. Deși inițial a fost concepută ca un instrument motivațional pentru sportivi, această harta a dus la expunerea unor instalații militare și guvernamentale importante. Militari, agenți secreți și gărzi de corp care ar fi trebuit să opereze în discreție și-au făcut publice datele de antrenament. Traseele lor au coincis adesea cu locații sensibile, devenind accesibile oricui, notează AFP.
Un student australian a descoperit aceste trasee în deșertul sirian, revelând prezența militară în zone izolate. Aceasta a dus la expunerea unor baze militare, punând în pericol personalul și misiunile, conform celor scrise de The Guardian.
În urma acestor dezvăluiri, guvernele, precum cel american și francez, au început să reglementeze utilizarea aplicațiilor de fitness de către personalul militar. Strava, pe de altă parte, a subliniat că responsabilitatea revine utilizatorilor, promițând să îmbunătățească setările de confidențialitate.
O investigație realizată de Le Monde a arătat că breșele de securitate nu s-au limitat doar la militari. Gărzile de corp ale liderilor precum Macron, Putin, Biden, Kamala Harris și Trump au fost identificate prin utilizarea Strava. Traseele lor de alergare au dezvăluit locații sensibile și detalii despre reședințele lor.
Un caz alarmant a fost cel al gărzilor de corp ale lui Putin, care au dezvăluit informații esențiale despre prezența sa, inclusiv în apropierea cunoscutului „Palat al lui Putin” de la Marea Neagră. Între 2019 și 2024, agenții ruși au fost observați alergând frecvent în zona acestui complex, indicând astfel unde se află președintele.
Mai mult, traseele de pe Strava au arătat prezența unui agent în complexul din Karelia, unde se află o proprietate secretă, și au indicat activități ale altor agenți în Blagoveșcensk, cu câteva zile înainte de întâlnirea lui Putin cu Kim Jong-un.
Aceste incidente subliniază vulnerabilitățile aplicațiilor de fitness în era digitală și riscurile majore la care sunt expuși liderii și forțele armate. Deși aplicațiile precum Strava sunt percepute ca fiind inofensive și benefice pentru sănătate, neglijența în setarea confidențialității poate avea consecințe devastatoare. Cazul gărzilor de corp ale liderilor importanți arată că și cei mai bine pregătiți pot cădea pradă vulnerabilităților tehnologice.
Pentru a preveni astfel de incidente, este esențial ca agențiile de securitate să fie conștiente de riscurile tehnologice și să instruiască personalul în privința modului în care aceste aplicații pot afecta siguranța lor. Măsuri precum setările de confidențialitate stricte și evitarea utilizării aplicațiilor în zone sensibile ar putea reduce semnificativ riscurile.
Incidentul Strava ilustrează clar cum tehnologia poate avea efecte neprevăzute asupra securității globale. Într-o lume interconectată, chiar și cele mai mici greșeli pot deveni puncte vulnerabile exploatabile de cei cu intenții rele. Astfel, confidențialitatea devine o necesitate, nu un privilegiu, mai ales pentru cei ce ocupă funcții de mare responsabilitate pe scena internațională.
