În ianuarie 2023, locuitorii uneia dintre cele mai prospere comunităţi de lângă Bucureşti – Corbeanca – începeau reconstrucţia unei case vechi de la ei din comună. Mici şi mari, în timpul lor liber, făceau lut, tăiau bârne în traforaj şi montau pentru a readuce la viaţă o construcţie uitată care păstra în ea puţinul din arhitectura muntenească de la începutul secolului XX.
Trei ani mai târziu, mâna de oameni care au pornit la drum iniţial a înfiinţat o asociaţie – Monumente Renăscute – şi a ajuns la opt case renovate, unele donate comunităţilor, altele făcute în parteneriat cu autorităţile locale, unele ca ajutor pentru simplii proprietari. Ultima va avea inaugurarea pe 16 mai şi, pentru a fi salvată, a fost mutată de la locul ei de baştină – Dărăşti, în oraşul Buftea pentru a primi o nouă utilitate.
Casa lui Lişcă este considerată un monument emblematic al judeţului Ilfov care a fost ridicată în anul 1935, un simbol ţărănesc cu înzestrare meşteşugărească, spune Radu Ştefănescu – iniţiatorul mişcării de voluntari.
Rămasă într-un avansat stadiu de degradare, casa a fost donată de urmaşii lui Lişcă asociaţiei, a fost demontată şi relocată mai aproape de voluntarii care se ocupau de refacerea ei, deoarece costurile restaurării pe amplasamentul original deveniseră prea mari. Autorităţile locale şi Consiliul Judeţean Ilfov au ales să se implice şi ele în salvarea acestei structuri de paiantă, construită pe un soclu de beton şi tălpi de stejar, pentru a păstra vie identitatea arhitecturală a regiunii. Noua casă a monumentului este acum Parcul dintre Flori din Buftea, pe un teren pus la dispoziţie special pentru acest proiect de către primăria oraşului. În forma sa originală, casa se distingea prin uşi sculptate şi basoreliefuri geometrice pe faţadă, elemente care au fost atent documentate pentru procesul de reconstrucţie.
Şantierul ca laborator social şi educaţional
Procesul de restaurare a Casei lui Lişcă s-a desfăşurat pe parcursul a aproape 11 luni, între iulie 2025 şi aprilie 2026, transformându-se într-o adevărată lecţie de istorie aplicată. Peste 200 de voluntari, de la elevi şi studenţi la arhitectură până la copii aflaţi în sistemul de protecţie socială, s-au implicat activ în lucrări pe parcursul tuturor anotimpurilor. Aceşti voluntari au învăţat ad-hoc meşteşuguri uitate, precum curăţarea manuală a tâmplăriei până la culoarea naturală a lemnului sau tehnica tradiţională de umplere a pereţilor de paiantă cu pământ şi paie. Inaugurarea oficială are loc pe 16 mai şi marchează transformarea fostei ruine într-un spaţiu cultural viu, unde se vor organiza ateliere de arhitectură vernaculară.
Precedentul Corbeanca şi scânteia Casei Frusina
Succesul de la Buftea a fost fundamentat pe modelul Casei Frusina din Corbeanca, prima acţiune majoră de restaurare pornită în ianuarie 2023. Într-o zonă cunoscută pentru vilele sale moderne şi scumpe, Casa Frusina, veche de peste un secol, era programată pentru demolare pentru a face loc unei noi construcţii.
Radu Ştefănescu, coordonatorul mişcării, şi-a dat seama că structura de chirpici fără fundaţie, aşezată pe bârne de lemn, permitea strămutarea ei în siguranţă în parcul central al comunei. Acolo, 170 de voluntari s-au adunat la o “clacă modernă” şi au reuşit să finalizeze proiectul cu doar 20.000 de euro, deşi devizul iniţial depăşea 50.000 de euro. Această iniţiativă a dovedit că o comunitate unită poate salva patrimoniul local chiar şi atunci când resursele financiare ale statului sunt limitate.
Între timp, pentru inginerul Ştefănescu, salvarea caselor vechi a devenit un mod de viaţă.
“A fost un moment când încântarea dată de peisajul arhitecturii vernaculare a Sudului României, necunoscut pe deplin şi văduvit pe nedrept de viaţa rapidă actuală, s-a redus. La început discret, dar apoi din ce în ce mai dramatic şi ireversibil. Atunci a apărut o mâhnire gândindu-mă la blamarea generaţiilor viitoare pentru moştenirea lăsată de noi din patrimoniul construit de bunici şi străbunici”, explică Ştefănescu pentru News.ro cum a început totul.
Între timp, a reuşit să strângă, în jurul lui, o comunitate sănătoasă de voluntari şi sponsori care şi-au propus să salveze cât mai multe case munteneşti – monumente care nu aveau amplitudinea arhitecturii din alte zone, motiv pentru care erau deseori ocolite de restauratori cu experienţă.
Bilanţul unei cruciade pentru identitatea culturală
Până în prezent, în trei ani, Asociaţia Monumente Renăscute a participat la salvarea a opt construcţii istorice. Portofoliul de proiecte este împărţit între parteneriate publice-private, cum sunt cazurile Casei Frusina, Casei Ilie Micu din Măgurele şi Casei Lişcă, şi proiecte susţinute integral de proprietari privaţi.
Printre obiectivele restaurate integral cu resurse private se numără Casa Ştirbencea din Călugăreni, Hambarul Moşiei Cornăţelu, Casa din Belciug şi Casa Anicăi din Moara Vlăsiei.
