Adrian Zăbavă consideră că recâștigarea încrederii cetățenilor în partidele politice este un proces de lungă durată, iar în contextul alegerilor din 2024, soluțiile nu pot veni peste noapte. „Dacă vorbim de recâștigarea încrederii oamenilor în perspectiva alegerilor prezidențiale, timpul este extrem de scurt, nu putem să ne gândim la așa ceva” a declarat Zăbavă.
Potrivit acestuia, pierderea încrederii a fost un proces îndelungat, iar remedierea nu poate fi realizată rapid. „Partidele politice românești au pierdut încrederea românilor pe parcursul a câteva decenii, acest lucru nu se poate remedia peste noapte, va fi un drum de lungă durată, dacă el se va întâmpla vreodată și unul extrem de complicat,” a adăugat Zăbavă.
Valeriu Turcan subliniază faptul că pentru a înțelege corect criza încrederii, partidele politice trebuie să adopte o analiză onestă și profesională a cauzelor pentru care cetățenii au votat negativ. „În primul rând, să încerce să o analizeze onest și profesionist cu privire la cauzele votului negativ. Să nu presupună și să nu aibă concluzii urechiste, pe baza de percepții și interpretări personale,” spune Turcan, insistând asupra faptului că înțelegerea profundă a realităților politice și sociale este esențială pentru a formula soluții eficiente.
El atrage atenția asupra unui fenomen frecvent întâlnit: falsificarea rezultatelor și a analizelor interne. „Toate partidele pretind că fac un audit, de fapt nu face nimeni nimic,” adaugă acesta, subliniind că aceste măsuri superficiale nu vor duce la nicio schimbare reală. În plus, analistul atrage atenția asupra unor cauze profunde care țin nu doar de comunicare și strategie, dar și de corupția din interiorul partidelor. „Cauzele sunt mult mai profunde și unele țin de corupția din partide, altele țin de comunicare, altele de strategie,” spune specialistul.
În paralel, Cristian Pîrvulescu adaugă o altă dimensiune problemei: războiul hibrid și impactul dezinformării.
„Războiul hibrid este dus cu minuțiozitate de mai bine de un deceniu,” afirmă Pîrvulescu, explicând că dezinformarea și manipularea prin rețelele sociale au avut un impact devastator asupra încrederii cetățenilor în politică. „Noi suntem în plină pandemie de ură difuzată pe TikTok și pe alte rețele sociale,” adaugă el, punând accent pe radicalizarea cetățenilor și pe pericolele care decurg din faptul că partidele nu au gestionat această problemă cu seriozitate. „Încrederea nu crește peste noapte,” adaugă analistul, subliniind că este esențial ca politicienii să adopte măsuri concrete pentru a combate dezinformarea.
Ce măsuri sunt necesare
Adrian Zăbavă consideră că partidele politice trebuie să adopte o abordare realistă și nu soluții superficiale pentru a recâștiga încrederea cetățenilor. „Singura opțiune prin care acest lucru s-ar întâmpla marginal într-un timp așa scurt, ar fi identificarea unui candidat sau a altor candidați care să vină să răspundă nevoilor populare într-o oarecare măsură, dar știm cu toții că nu apare Făt-Frumos peste noapte,” spune Zăbavă, subliniind că procesul de redresare a încrederii va fi unul de lungă durată. El adaugă că măsurile trebuie să fie bazate pe realitățile de pe teren, iar soluțiile rapide și superficiale nu vor face decât să amâne reformele esențiale.
Turcan susține că redresarea încrederii nu se poate face prin măsuri superficiale, ci doar printr-un audit corect și printr-o reformă profundă. „Fără un audit făcut ca la carte, oricând se poate repeta ce a fost la primul tur,” avertizează Turcan, indicând că partidele trebuie să analizeze realitatea pe teren și să nu mai adopte soluții facile care doar amână schimbările necesare. În acest sens, Turcan subliniază că orice reformă trebuie să plece de la o înțelegere autentică a cauzelor care au condus la pierderea încrederii.
Pîrvulescu adaugă un alt element esențial: combaterea dezinformării și a manipulării externe. „Trebuie să stingem incendiul, și apoi să ne gândim cum putem face,” spune el, explicând că acum este esențial ca partidele politice să recunoască gravitatea fenomenului de radicalizare pe rețelele sociale și să adopte măsuri pentru a proteja societatea de efectele acestora. În acest context, Pîrvulescu face un apel la responsabilitatea colectivă: „Este o întreprindere a noastră a tuturor, nu mai este a politicienilor”, subliniind că soluțiile trebuie să fie colective și să implice întreaga societate.
Problemele interne
Turcan consideră că nu este suficient ca partidele să facă doar un audit tehnic. „Cauzele sunt mult mai profunde și unele țin de corupția din partide,” explică el. De asemenea, comunicarea deficitară a partidelor și lipsa unei strategii coerente contribuie la menținerea unei imagini negative în fața publicului. „Partidele trebuie să înțeleagă cu adevărat cauzele care au dus la pierderea încrederii și să adopte măsuri bazate pe realitate, nu pe iluzii politice,” spune Turcan.
Totodată, Pîrvulescu atrage atenția asupra unui alt aspect fundamental: politica trebuie să răspundă nevoilor reale ale cetățenilor, iar împărțirea societății în grupuri polarizate este un pericol care trebuie contracarat. „Trebuie să identificăm grupurile sociale cu care putem purta dialog,” adaugă Pîrvulescu, punctând importanța unui dialog real și autentic între partidele politice și cetățeni.
Apel la reformă și responsabilitate colectivă
Adrian Zăbavă încheie prin a sublinia că procesul de recâștigare a încrederii cetățenilor va fi unul de lungă durată, în care partidele trebuie să adopte măsuri fundamentale și nu soluții rapide sau populiste. „Partidele politice românești trebuie să înțeleagă că reformele trebuie să fie profund integrate și să nu caute soluții de moment care doar amână problemele,” afirmă Zăbavă.
În același sens, Valeriu Turcan și Cristian Pîrvulescu sunt de acord că soluțiile trebuie să implice reforme adânci și o schimbare a modului în care partidele interacționează cu cetățenii. „Partidele politice trebuie să se reformeze și să construiască o viziune pe termen lung,” afirmă Turcan, în timp ce Pîrvulescu încheie printr-un apel la acțiune comună: „Tara asta nu e a politicienilor, nu e a lui Iohannis, a lui Ciolacu sau a lui Bolojan, e țara noastră.”
