În acest context, experiența lui Cătălin Chelmuș, liderul echipei 2SPACE – care a construit prima rachetă 100% românească – oferă o imagine a modului în care tinerii români pot fi pregătiți pentru meseriile viitorului. Prin exemplul său și al echipei sale, Cătălin Chelmuș demonstrează ce pot realiza tinerii atunci când primesc sprijin, libertate de a experimenta și un cadru dinamic în care să-și dezvolte abilitățile tehnice și competențele transversale.
Noua generație are nevoie de o educație care să o pregătească pentru provocările unui viitor în care automatizarea, digitalizarea și industriile emergente vor juca roluri centrale. Povestea echipei 2SPACE este un exemplu vorbitor al acestui nou model educațional, centrat pe experiență practică, adaptabilitate și învățarea prin experimentare. „Întotdeauna este ceva dinamic. Ceea ce ne-a ajutat cel mai mult a fost libertatea. Libertatea de a greși și de a învăța din greșeli,” afirmă Cătălin Chelmuș, subliniind importanța unui cadru educațional care să le ofere tinerilor nu doar cunoștințe, ci și șansa de a pune în practică ceea ce învață.
În experiența echipei 2SPACE, fiecare zi a fost o oportunitate de a explora noi sarcini și de a învăța abilități diverse, de la inginerie aerospațială la marketing. „Astăzi lucrăm la un fuselaj de rachetă, mâine suntem într-un poligon militar montând rampa de lansare pe care noi am construit-o,” povestește tânărul. Tinerii din echipa 2SPACE au avut ocazia să se dezvolte într-un mediu variat și complex, unde fiecare pas, fie el de succes sau de eșec, a contribuit la pregătirea lor pentru o piață a muncii imprevizibilă și competitivă.
Conferința Webdidactica a adus în discuție nevoia de orientare profesională practică, rolul profesorilor și sprijinul pe care școlile ar trebui să îl ofere tinerilor, pregătindu-i pentru o gamă de meserii în continuă evoluție.
În acest context, Cătălin Chelmuș a subliniat că, deși universitatea le-a oferit acces la laboratoare și echipamente esențiale, ceea ce a contat cu adevărat a fost libertatea de a experimenta și de a crea. „Politehnica ne-a oferit laboratorul și câteva materiale, dar noi am fost cei care am construit rampa de lansare și am sudat structurale rachetei. Am învățat singuri cum să strângem resurse, cum să căutăm sponsori,” explică el. Aceste experiențe practice, punctează el, sunt esențiale pentru tinerii care vor să-și construiască o carieră în domenii inovatoare, unde vor avea nevoie nu doar de cunoștințe academice, ci și de abilități de adaptare și reziliență.
Webdidactica a fost un prilej de reflectare asupra modului în care România poate susține această nouă generație de inovatori. Conferința a evidențiat nevoia de a integra în școli competențe digitale și abilități de leadership, însoțite de un sprijin activ din partea profesorilor și mentorilor. Pentru a sprijini aceste demersuri, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României a inițiat proiectul educațional „Ghidul pentru Meseriile Viitorului,” dedicat părinților și profesorilor care doresc să ajute tinerii în orientarea lor profesională.
