Andra Balcangiu – Stroescu, medic specialist nefrologie, diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice a explicat pentru News.ro cum trebuie făcută trecerea de la post la perioada meselor de sărbători şi cum trebuie combinate alimentele astfel încât să nu ne fie pusă în pericol sănătatea. Trecerea la produsele pe bază de proteină animală ar trebui să fie făcută treptat, fără să suprasolicităm digestia, mâncând lent, în porţii mici, respectând ceea ce înseamnă o farfurie corectă, în care alimentele sunt împărţite asfel: pe jumătate din ea legume, pe sfert produse bogate în proteine şi pe celălalt sfert carbohidraţi complecşi. Mişcarea după mese este indicată, dar şi evitarea consumului de alcool în exces.
Redăm interviul acordat de dr. Andra Balcangiu Stroescu News.ro:
Ce ar trebui să ştim, astfel încât să nu ne punem în pericol sănătatea, mai ales dacă venim după o perioadă de post?
Ar trebui să ne reamintim că în perioada postului organismul nostru a fost adaptat la alimente uşoare, mai puţine grăsimi animale şi proteine. Ar trebui ca în momentul în care reluăm alimentaţia în care este inclus şi produsul pe bază de proteină animală să facem o trecere treptată. Nu este recomandat să facem o trecere bruscă de la perioada postului la o perioadă încărcată de alimente grase, carne roşie, sosuri grele, această trecere bruscă ar putea să suprasolicite digestia.
Dacă facem această trecere, se poate să avem parte de balonare, greaţă sau să apară colicile biliare, eventual să apară perioade de constipaţie, diaree sau, dacă ne referim la pacientul cu diabet zaharat, să avem parte de nişte creşteri bruşte ale glicemiei sau ale tensiunii arteriale.
Începutul alimentaţiei pe bază de proteine alimentare ar trebui să fie gradual, cu porţii mici, respectând farfuria corectă, mâncând lent.
Mai sunt pacienţi din alte categorii vulnerabile care ar trebui să aibă grijă, atenţie la mesele copisoase?
Mă refer mai ales la pacienţii cu hipertensiune, dacă includem în alimentaţie alimente bogate în sare , este posibil să înregistrăm creşteri ale presiunii arteriale. Totodată, paicientul cu boală cronică de rinichi este o altă categorie de pacient care ar trebui să aibă grijă la reluarea alimentaţiei. În stadii avansate de boală cronică de rinichi aportul de alimente bogate în proteine ar trebui să fie corect şi atent supravegheat deoarece aceşti pacienţi au nevoie de un aport scăzut de proteine, sunt situaţii în care aportul de proteine la pacientul cu boală cronică de rinichi ar trebui să fie de 0,6 grame proteine pe kilogram corp.
Care sunt combinaţiile greşite de alimente şi pe care trebuie să le evităm?
Ar trebui să ştim că nu este corect şi ar trebui să evităm combinaţia între carnea grasă, prăjeala şi alcoolul sau să ne gândim să mâncăm sarmalele tradiţionale care să şi fie bogate în grăsime împreună cu pâinea albă, cu carne, cu cartofi şi desert la aceeaşi masă, sau la aperitiv să alegem mezeluri, afumături, brânzeturi grase, sărate, murături şi dulciurile dimineaţa imediat cum ne trezim.
Ce înseamnă dulcele mâncat dimineaţa, imediat cum ne trezim?
Trebuie să ne gândim că, dacă ne începem ziua cu un produs cu o cantitate mare de zahăr, automat înregistrăm o creştere a valorilor glicemiei. Dulcele ar trebui să fie consumat în cantitate mică şi după ce au fost consummate alte alimente de bază. Dulcele nu trebuie interzis complet, doar că ar putea să fie considerat că ne completează farfuria corectă.
Farfuria corectă. Cum trebuie să arate aceasta?
Indiferent că este o zi normală sau o zi de sărbătoare, farfuria corectă ar trebui să cuprindă pe jumătate din ea legume, non-amidonoase, pe un sfert de farfurie să includem produse bogate în proteine şi pe un sfert carbohidraţi complecşi. Sursă de proteină ar putea să fie carnea slabă, albă, pui, curcan, peşte, sau lactate cu 2% grăsime, sau brânzeturi mai puţin grase, sub 4%, ne despărţim de brânza telemea sau o consumăm rar, în cantitate mica. Leguminoasele sunt o altă categorie de alimente care furnizează proteine, tofu, dar a fost un aliment consumat în perioada postului.
Aşa că de sărbători ne focusăm pe carnea slabă, pui, curcan, peşte, ouă, nu neapărat ouă umplute cu maioneză. Carbohidratul complex poate fi pâine integrală, orez integral, cartof nu prăjit, nu făcut piure cu mult unt şi lapte cu multă grăsime.
Nu trebuie să renunţăm la sarmale, alimentul mult iubit în zilele de sărbătoare dar ar trebui să avem grijă. Se poate să consumăm sarmale din carne slabă, pui, curcan, în cantitate mica carnea de porc . Ştiu că sunt multe gospodine care obişnuiesc să le fiarbă cu multă grăsime, uităm de această grăsime în plus şi fierbem sarmalele din carne albă în apă cu suc de roşii. Consumăm carnea de porc în cantitate mică, o gustăm, nu o consuăm prăjită, ci la cuptor. Maioneza este un alt element vedetă al acestei perioade, se poate să uităm de ea şi creăm sosuri gustoase pe bază de iaurt grecesc cu 2%, este o variantă sănătoasă.
Cum ar trebui să pregătim garniturile?
Pentru garnitură, piureul în care avem o cantitate importantă de unt sau de lapte gras ar trebui să fie înlocuit cu legume la cuptor, legume sotate, cartofi la cuptor şi aşa avem grijă să eliminăm cantitatea importantă de grăsime. Desertul este şi el vedetă în zilele de Crăciun, trebuie să avem grijă ca deserturile să fie cu zahăr cât mai puţin, spre deloc şi să alegem o variantă de îndulcitori naturali.
Ce face alcoolul în exces, cum acţionează şi în cazul celor care au boli cronice?
Alcoolul este un element care poate irita mucoasa gastrică, alcoolul poate favoriza deshidratarea, alcoolul la pacientul cu diabet zaharat poate în primă fază conduce la creşterea glicemiei. dar la această categorie de pacienţi poate să conducă la apariţia unei hipoglicemii întârziate. De asemenea alcoolul în cantitate mare poate să scadă autocontrolul alimentar. Ce înseamnă asta? Să mâncăm mai mult. Consumul crescut de alcool poate duce la creşterea incidenţei apariţiei pancreatitei, a crizelor biliare. Alcool în cantitate mare şi masa bogată în grăsimi pot să constituie factori determinanţi ai apariţiei pancreatitei. Chiar dacă este sărbătoare. este bine să ştim că activitatea fizică nu ar trebui să fie exclusă din stilul nostrum de viaţă. După fiecare masă am putea să facem mici plimbări, să ne bucurăm de zilele de sărbătoare, poate să dansăm cu prietenii şi familia şi să evităm mâncatul mult, la aceeaşi masă, în timp scurt, multe alimente şi sedentarismul.
