Bacteriile care provoacă unele dintre cele mai persistente infecţii ar putea fi învinse datorită unei descoperiri care explică modul în care acestea se organizează în structuri rezistente la tratament. Cercetătorii au identificat mecanismul prin care Pseudomonas aeruginosa, cunoscută şi sub denumirea de bacilul piocianic, o bacterie responsabilă de numeroase infecţii nosocomiale (dobândite în spital), formează biofilme – comunităţi compacte care le protejează de antibiotice şi de sistemul imunitar.
Bacteria Pseudomonas este recunoscută pentru abilitatea sa de a supravieţui în condiţii extreme, inclusiv în prezenţa substanţelor antimicrobiene. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a inclus această specie printre bacteriile cu cel mai ridicat risc de rezistenţă la antibiotice, iar descifrarea comportamentului acesteia este o prioritate la nivel mondial.
Studiul, publicat recent în revista arată că fiecare bacterie Pseudomonas detectează şi se leagă de anumite zaharuri (polizaharide) lăsate în urmă de alte celule ale aceleiaşi specii. Acest proces de recunoaştere este mediat de structuri fine asemănătoare firelor de păr, numite pili, care acţionează ca senzori mecanici. Prin intermediul lor, bacteriile percep şi „interpretează” compoziţia chimică a mediului, transformând informaţia în semnale interne care coordonează secreţia controlată de zaharuri suplimentare – materialul de bază al biofilmului.
Până acum, aceşti pili erau consideraţi în principal structuri de locomoţie, însă cercetarea arată că ei funcţionează şi ca instrumente senzoriale sofisticate.
„Vedem pentru prima dată cum bacteriile folosesc aceste ‘apendice’ pentru a traduce forţele mecanice în semnale chimice care le ghidează comportamentul”, explică Gerard Wong, coordonatorul studiului de la Universitatea California, Los Angeles (UCLA), citat .
Cercetătorii cred că aceste rezultate pot fi folosite pentru a dezvolta strategii care să perturbe comunicarea bacteriilor, împiedicându-le să formeze biofilme.
„Este posibil să putem transforma celulele în versiuni mai sensibile la antibiotice, ceea ce ar facilita tratamentul infecţiilor cronice”, a adăugat coautorul studiului, William Schmidt.
Descoperirea oferă o perspectivă nouă asupra modului în care microorganismele percep şi răspund la mediu, sugerând că intervenţia în procesul de formare a biofilmului ar putea deveni o cale promiţătoare pentru combaterea infecţiilor rezistente la tratament.
