În plus, rechinii mari pot trăi chiar și peste 400 de ani, iar unii dintre ei ar putea fi în viață încă din perioada colonială.
După ce au cartografiat și studiat genomurile lor neobișnuite, oamenii de știință cred că durata de viață deosebit de lungă a rechinilor își are rădăcinile în compoziția lor genetică unică. Aceasta deține informații care ar putea fi folosite pentru a prelungi durata de viață a oamenilor.
Autorii studiului au constatat că genomul rechinului este extraordinar de mare, de două ori mai lung decât cel al unui om și mai mare decât orice alt genom de rechin secvențiat până în prezent.
Datorită metabolismului lent al animalului marin, oamenii de știință au suspectat mult timp că rechinul de Groenlanda are o durată de viață neobișnuit de lungă, însă până de curând nu a existat nicio modalitate de a determina lungimea exactă.
Un motiv pentru un genom mai lung ar putea fi capacitatea rechinului de a-și repara ADN-ul, o trăsătură care a fost observată și la alte specii cu durate de viață excepționale, inclusiv șobolanul-cârtiță, cel mai longeviv rozător, care trăiește până la 30 de ani sau mai mult, și anumite specii de țestoase, care pot trăi peste 100 de ani.
