Scenariul de stabilitate (cel mai probabil):
1. România rămâne într-un cadru de securitate consolidat.
Fiind membră NATO și UE, România beneficiază de cele mai puternice garanții de securitate disponibile în prezent. Alianța Nord-Atlantică are interese clare în menținerea stabilității în estul Europei, iar flancul estic a fost întărit consistent după invazia rusă în Ucraina. Probabilitatea unui atac direct asupra României rămâne extrem de scăzută, în absența unui conflict major între Rusia și NATO – un scenariu puțin probabil, dar nu imposibil.
2. Tensiuni în regiune, dar fără conflict direct.
Conflictul din Ucraina ar putea continua sau chiar escalada, dar România va juca în continuare un rol strategic de sprijin logistic, umanitar și militar (prin facilități NATO), fără a fi parte activă în lupte. Se vor menține presiunile informaționale (dezinformare, propagandă, atacuri cibernetice), dar nu se prevede implicarea militară directă.
3. Economie fragilă, dar în tranziție.
România se va confrunta în continuare cu provocări economice (inflație, deficit bugetar, infrastructură deficitară), dar există oportunități clare de investiții (fonduri europene, relocarea industriei din Asia, interes strategic pentru energie). Dacă guvernele vor reuși reforme reale (digitalizare, reducerea birocrației, atragerea capitalului), economia ar putea cunoaște o creștere stabilă.
Scenariul de tensiune regională sporită:
1. Escaladarea conflictului din Ucraina.
Dacă Rusia reușește câștiguri semnificative sau dacă Belarus intră direct în conflict, ar putea apărea o reconfigurare a securității regionale, iar România, deși nu ar fi atacată, ar resimți presiunea – militară (prin mobilizare), socială (prin valuri de refugiați), dar mai ales psihologică (teamă de război).
2. Atacuri hibride.
România ar putea fi ținta unor campanii tot mai agresive de dezinformare, manipulare, propagandă pro-rusă sau chiar atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice. Aceste forme de „război invizibil” sunt deja active și vor continua.
Scenariul extrem (puțin probabil, dar nu imposibil):
Implicare directă într-un conflict militar.
Acest scenariu ar presupune un război între NATO și Rusia – poate în contextul unei extinderi a conflictului în Republica Moldova, state baltice sau Polonia. Într-un astfel de caz, România, ca stat membru NATO, ar fi implicată. Totuși, este un scenariu de tip „worst case”, care presupune eșecul diplomației internaționale și colapsul arhitecturii actuale de securitate – o variantă improbabilă în termen de 5 ani, dar nu complet exclusă.
Concluzie:
În orizontul 2025–2030, cel mai probabil România va rămâne o țară stabilă din punct de vedere militar, dar aflată într-un mediu geopolitic tensionat, în care riscurile vin mai ales sub formă de presiuni indirecte: propagandă, migrație, crize economice și polarizare socială.
Deci, nu, România nu va fi implicată într-un război direct în viitorul apropiat – dar va trebui să fie pregătită, inteligent și strategic, pentru un context regional mai volatil.
