Curtea Constituţională a publicat, vineri, motivarea deciziiilor de respingere a sesizărilor depuse de AUR cu privire la bugetul de stat pe 2026 şi la bugetul asigurărilor sociale de stat. Legea merge la promulgare, la preşedintele Nicuşor Dan.
În motivarea deciziei, Curtea Constituţională arată că respinge, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi constată că Legea bugetului de stat pe anul 2026 este constituţională în raport cu criticile formulate.
Cu privire la criticile referitoare la fundamentarea nerealistă a bugetului din stat, prin prisma supraestimării absorbţiei fondurilor europene, a inconsistenţei parametrilor macroeconomici şi a riscurilor bugetare asumate, Curtea constată că aceste aspecte nu au nicio relevanţă în privinţa constituţionalităţii legii.
Fundamentarea pesimistă sau optimistă a realizării veniturilor/cheltuielilor bugetului de stat, cu alte cuvinte, sustenabilitatea planului financiar al statului, sunt chestiuni de responsabilitate politică a Guvernului/Parlamentului, după caz, care nu afectează constituţionalitatea legii bugetului, arată CCR în motivare. Judecătorii CCR menţionează că construirea bugetului de stat cu luarea în considerare a unui deficit bugetar de 6,2% din produsul intern brut este, de asemenea, un aspect de responsabilitate politică în domeniul bugetar, şi nu de constituţionalitate a legii bugetului de stat.
Guvernul este cel care elaborează proiectul bugetului de stat şi, în îndeplinirea acestei competenţe constituţionale, evaluează veniturile şi cheltuielile pe care fundamentează bugetul, afirmă judecătorii constituţionali.
”Cu alte cuvinte, principial, bugetul se construieşte având în vedere situaţia economică obiectivă a statului, precum şi pe anumite proiecţii şi previzionări pe care doar Guvernul le poate realiza. Curtea Constituţională nu are competenţa de a stabili ea însăşi aceste situaţii obiective sau de a realiza o proiecţie proprie pe viitor a evoluţiei economico-bugetare a statului, întrucât s-ar subroga în competenţele proprii ale Guvernului. Evident, astfel cum s-a arătat, în discuţie sunt nu numai aspecte obiective ale situaţiei economice naţionale, ci şi chestiuni de anticipare a diverselor procese, evoluţii, riscuri sau crize ce pot avea loc în cursul anului bugetar”, arată CCR în motivare.
Potrivit CCR, bugetul de stat nu poate prevedea cu o exactitate absolută evoluţiile economice în cursul unui an bugetar, ci trasează marile direcţii ale acţiunii statului din perspectivă bugetară.
”Eventualele dezechilibre apărute pe parcursul anului bugetar se pot corecta prin acte normative de forţa legii. Planul financiar al statului este elaborat pe baza legilor aflate în fondul activ al legislaţiei, legi care stabilesc atât veniturile, cât şi cheltuielile statului. Desigur, între Parlament şi Guvern trebuie să existe o relaţie de cooperare loială, astfel ca nici primul să nu pună în pericol finanţele statului prin adoptarea unor măsuri imprudente de diminuare a veniturilor statului sau de creştere a cheltuielilor acestuia şi nici cel de-al doilea să nu se transforme într-un controlor al politicii legislative a Parlamentului. Ca atare, aspectele referitoare la procedura de deficit excesiv, inclusiv cu privire la respectarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în uniunea economică şi monetară, la riscurile bugetare viitoare, la raportul dintre datoria publică şi sustenabilitatea financiară a statului sunt chestiuni care intră în marja de apreciere a Guvernului şi a Parlamentului”, se arată în motivarea Curţii.
