Curtea Constituţională ar urma să ia vineri, după trei amânări, o decizie în cazul Legii privind pensiile magistraţilor, ca urmare a unei obiecţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). La termenul din 29 decembrie 2025, cvorumul de şedinţă nu a fost întrunit întrucât patru judecători – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc – au lipsit, după ce, în ziua precedentă părăsiseră şedinţa în timpul unei pauze. Ulterior, aceştia au explicat că unul dintre ei a cerut amânarea pronunţării şi alţi trei s-au raliat cererii, motivul fiind „solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor”. Joi, ICCJ a anunţat că va depune la CCR o expertiză care arată că legea contestată „anulează pensia de serviciu”, în condiţiile în care aceasta ar fi mai mică decât cea pe contributivitate. În acest context, vineri este posibilă o nouă amânare la CCR. Tot vineri, este aşteptată pronunţarea în cazul contestării, la Curtea de Apel Bucureşti, a judecătorilor CCR Dacian Dragoş şi Mihai Busuioc.
CCR are programată pentru vineri, 16 ianuarie, începând cu ora 10.00, o şedinţă de plen în dosarul privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
La termenul din 29 decembrie 2025, cvorumul de şedinţă nu a putut fi întrunit, întrucât patru judecători – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc (acesta din urmă contestat, alături de un alt judecător, Dacian Dragoş, la Curtea de Apel Bucureşti) – au lipsit, după ce, în ziua precedentă părăsiseră şedinţa în timpul unei pauze. Ulterior, cei patru au explicat că unul dintre ei a cerut amânarea pronunţării şi alţi trei s-au raliat cererii, motivul fiind „solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor”. În fapt, aceştia au solicitat un studiu privind impactul legii contestate.
Precizările Siminei Tănăsescu
În aceste condiţii, preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunţat că nici de această dată nu a putut fi întrunit cvorumul de şedinţă pentru a fi luată o decizie, stabilind un nou termen pentru vineri, 16 ianuarie, ora 10.00, după trei amânări.
”Am constatat şi astăzi (n. red. – luni, 29 decembrie 2025), ca şi ieri (n. red. – duminică, 28 decembrie) că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în şedinţa care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formaţie completă, el s-a diminuat pe parcursul şedinţei. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc. Pentru că am constatat, am citit, mai citesc şi eu presa, am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat şi unele speculaţii legate de o posibilă amânare a pronunţării sau întreruperea deliberărilor, pot să fac precizări şi în acest sens. Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere, procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen”, declara Simina Tănăsescu.
În legătură cu informaţiile vehiculate în spaţiul public referitoare la solicitarea unui studiu de impact, Tănăsescu preciza că acesta este „un document premergător în adoptarea actelor normative”, reglementat de Legea 24/2000, nefiind „o noutate”.
„Curtea Constituţională are o constantă jurisprudenţă, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor. E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră”, mai spunea Simina Tănăsescu.
Explicaţiile judecătorilor absenţi
Pe de altă parte, în aceeaşi zi, judecătorii CCR Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc au explicat de ce au lipsit de la şedinţa din 29 decembrie 2025, menţionând că la şedinţa din ziua precedentă, „un judecător a cerut amânarea pronunţării şi alţi trei s-au raliat cererii sale, motivul fiind solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudenţă a Curţii Constituţionale”.
Judecătorii au mai cerut judecătorului-raportor clarificarea soluţiilor propuse pentru fiecare critică de neconstituţionalitate formulată, solicitare „ignorată de conducerea Curţii”.
„În şedinţa de deliberări din data de 28 decembrie 2025, în temeiul art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (care prevăd că în situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi […] cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată), un judecător a solicitat amânarea pronunţării şi alţi trei judecători s-au raliat cererii sale. Motivul amânării a vizat solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudenţă a Curţii Constituţionale. De asemenea, s-a solicitat judecătorului-raportor completarea raportului în sensul clarificării soluţiilor propuse pentru fiecare critică de neconstituţionalitate formulată”, explicau cei patru judecători CCR într-un comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, cererea „formulată în baza dispoziţiilor legale şi regulamentare”, a fost „ignorată de conducerea Curţii”, care „a refuzat fără justificare” să aplice dispoziţiile legii şi să fixeze un nou termen de soluţionare.
„Prin urmare, patru judecători am părăsit sala de şedinţă, astfel că au devenit incidente prevederile art. 51 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 care prevăd că instanţa constituţională lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul judecătorilor. De îndată, am depus la cabinetul preşedintei Curţii o cerere scrisă prin care am reiterat aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale. Ulterior, am fost informaţi că doamna preşedintă a fixat termen de soluţionare a cauzei pentru a doua zi, în data de 29 decembrie 2025”, precizau magistraţii.
Aceştia menţionau că, în consecinţă, absenţa de la şedinţa din 29 decembrie „nu a însemnat un blocaj al activităţii Curţii, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcţionare şi a cadrului legal care guvernează activitatea CCR”.
ICCJ: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu
Joi, 15 ianuarie 2026, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a anunţat că va depune vineri, la CCR, o expertiză care arată că legea contestată „anulează pensia de serviciu”, în condiţiile în care aceasta ar urma să fie mai mică decât cea pe contributivitate.
”Un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu şi nesocoteşte grav drepturile dobândite din contribuţiile sociale”, au transmis reprezentanţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Aceştia au anunţat că a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia ICCJ va depune la CCR „note suplimentare de susţinere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, promovată de Guvernul Bolojan”.
”Rezultatele expertizei sunt clare şi fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, aşa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, susţineau magistraţii.
Potrivit acestora, pentru magistraţii de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea pensia de servicu va fi mai mică cu 36% decât cea pe contributivitate, pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea cu 35%, pentru cei de la curţile de apel/parchetele de pe lângă acestea cu 33%, iar în cazul judecătorilor ICCJ, cu 51% mai mici.
”Situaţia de mai sus se raportează la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, cu un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicţie şi cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată. Instanţa supremă atrage atenţia că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraţilor, situaţie fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”, se arată în comunicatul de presă transmis, joi, de oficialii ICCJ.
Potrivit acestora, prin nota de concluzii ce va fi depusă la Curtea Constituţională, Înalta Curte „demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanţie constituţională a independenţei justiţiei”.
Doi judecători CCR, contestaţi la Curtea de Apel Bucureşti
Tot vineri, 16 ianuarie, dar cu o o oră înaintea şedinţei de la CCR, este aşteptată pronunţarea în cazul contestării judecătorilor Dacian Dragoş şi Mihai Busuioc. La sfârşitul anului trecut, avocata Silvia Uscov a făcut o cerere la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) de suspendare a executării decretului prezidenţial de numire a lui Dacian Dragoş în funcţia de judecător la CCR şi a hotărârii Senatului de numire a lui Mihai Busuioc la aceeaşi instituţie. La termenul din 5 ianuarie, CAB a amânat pronunţarea pentru vineri, 16 ianuarie. În dosar, fusese înregistrată şi o cerere de recuzare a judecătoarei Olimpiea Creţeanu, respinsă însă, joi, ca neîntemeiată.
La începutul acestei săptămâni, avocata Silvia Uscov a deschis noi acţiuni la Curtea de Apel Bucureşti împotriva judecătorilor Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş, solicitând de această dată şi anularea actelor administrative de numire a celor doi CCR, nu doar suspendarea lor. Ultimele două acţiuni nu au fost încă stabilite termene de judecare a acestora. Potrivit avocatei Silvia Uscov, cei doi judecători nu ar îndeplini condiţiile de 18 ani vechime în specialitatea juridică în învăţământul superior.
Tudorel Toader, despre şedinţa CCR
Decizia CAB în cazul celor doi judecători este aşteptată cu maxim interes, în condiţiile în care aceştia ar trebui să fie prezenţi la şedinţa CCR referitoare la pensiile de serviciu ale magistraţilor.
Profesorul universitar Tudorel Toader, fost judecător CCR, a declarat pentru News.ro, întrebat dacă o eventuală admitere a cererii de suspendare a actelor de numire a unuia dintre cei doi judecători contestaţi ar schimba cu ceva situaţia de la şedinţa de vineri a CCR, că, după părerea sa, ambele sesizări vor fi respinse şi că, oricum, chiar şi în ipoteza admiterii, CCR poate funcţiona.
„În primul rând, eu cred că atât sesizarea referitoare la Dacian Dragoş, cât şi cea referitoare la Mihai Busuioc vor fi respinse. Una ca inadmisibilă, privindu-l pe Busuioc, cealaltă ca neîntemeiată. Dacă, ipotetic, s-ar admite una din sesizări, Curtea Constituţională poate funcţiona în complet de minimum şase judecători şi poate lua decizii cu votul a cinci judecători. Prin urmare, şi dacă s-ar întâmpla o altfel de situaţie, activitatea Curţii nu este perturbată cu nimic pentru că termenul de vineri a fost dat în continuarea dezbaterilor, nu a fost pentru pronunţarea hotărârii. Doar dacă ar fi fost vorba despre pronunţarea hotărârii atunci era necesar să participe toţi judecătorii care au fost la deliberări. Sigur, e o tensiune, aşteptăm cu toţii cu interes, unii emit tot felul de ipoteze, dar astăzi situaţia se va clarifica şi vom merge mai departe”, a declarat pentru News.ro Tudorel Toader.
Potrivit fostului judecător al CCR, la şedinţa de vineri a Curţii Constituţionale, în condiţiile în care la termenele precedente cei patru judecători care s-au retras au cerut o situaţie privind impactul legii, iar joi Înalta Curte a anunţat că va depune o expertiză care ar confirma că Guvernul anulează pensia de serviciu, este de aşteptat ca judecătorii constituţionali să continue dezbaterile.
„Pot fi, în aceeaşi zi, şi dezbaterea, şi pronunţarea. Ei pot da astăzi (n. red. – vineri) şi pronunţarea cu votul a cinci din cei minimum şase judecători câţi ar trebui să fie prezenţi. Situaţia diferea dacă se încheiau dezbaterile şi rămânea numai pronunţarea. Atunci, decizia putea fi luată doar în prezenţa tuturor judecătorilor participanţi la deliberări”, a explicat Tudorel Toader.
Ce reclamă magistraţii Înaltei Curţi
Legea contestată la CCR modifică modul în care este stabilit cuantumul pensiei de serviciu şi condiţiile în care magistraţii se pot pensiona. Proiectul de lege a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie 2025 judecătorii au stabilit că este neconstituţional din cauză că lipsea avizul CSM. Ulterior, Guvernul şi-a angajat din nou răspunderea în Parlament, de data aceasta având aviz de la CSM, chiar dacă unul negativ.
Potrivit magistraţilor instanţei supreme, caracterul de urgenţă a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală, invocându-se condiţionalitatea Jalonului 215 din PNRR, acest lucru fiind „scos din context” şi „neconform cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”, obiectul nefiind stabilirea modalităţilor de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea iniţială privind supraimpozitarea.
Totodată, precizau magistraţii, invocarea condiţiilor economice care necesită intervenţia nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori şi care justifică urgenţa invocată.
De asemenea, susţineau magistraţii instanţei supreme, legea încalcă obligaţiile constituţionale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilităţii şi predictibilităţii, utilizează termeni juridici inexistenţi în fondul normativ şi nedefiniţi în conţinutul actului legislativ curent, creând neclaritate şi imprevizibilitate şi afectează principiul securităţii juridice creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziţie reală, motivează ICCJ decizia de a contesta legea la CCR.
”Astfel contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani”, arătau judecătorii.
De asemenea, magistraţii Înaltei Curţi afirmau că Legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraţilor, deşi sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituţional.
„La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizaţiile brute, la magistraţi fiind propus unul mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraţilor plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net. Discriminarea este evidentă şi nejustificată raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului în condiţiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraţilor este minim raportat la totalul cheltuielilor cu pensiile de serviciu”, mai spuneau magistraţii.
Aceştia adăugau că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.
În acelaşi timp, susţineau magistraţii, legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. De asemenea, legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta „încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, utilizează termeni neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.
Ce prevede legea
În 2 decembrie 2025, Guvernul şi-a angajat, în plenul comun al Parlamentului, răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor: stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026; instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani; creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi; introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani; introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.
Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.
