Curtea de Apel Alba Iulia este aşteptată să se pronunţe, joi, în dosarul în care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) solicită instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri ale fostului preşedinte Klaus Iohannis. Apelul se judecă după ce Tribunalul Sibiu a respins, în noiembrie anul trecut, solicitarea ANAF de instituire a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor lui Iohannis şi ale familiei sale, pentru a se garanta recuperarea sumelor cuvenite statului, pentru lipsa de folosinţă a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu. Familia fostului preşedinte a refuzat să plătească voluntar banii, după ce a pierdut dreptul de proprietate asupra imobilului.
Dosarul în care ANAF cere instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor familiei lui Klaus Iohannis are ca prim termen, joi, 22 ianuarie, la Curtea de Apel Alba Iulia, după ce ANAF a contestat decizia Tribunalului Sibiu de respingere a propunerii Fiscului.
Decizia Curţii de Apel Alba Iulia va fi definitivă.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală anunţa, în luna noiembrie 2025, că a înregistrat, în numele statului român, la Tribunalul Sibiu, o acţiune prin care solicita ca fostul preşedinte Klaus Iohannis să fie obligat să achite despăgubirile pentru lipsa de folosinţă a cotei de jumătate dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu. Fiscul a mai cerut instanţei instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestuia şi a familiei sale, pentru a se garanta recuperarea sumelor cuvenite statului, în condiţiile în care pârâţii au refuzat să plătească de bunăvoie.
”Statul Român, prin DGRFP Braşov, a înregistrat la instanţa competentă o acţiune prin care solicită obligarea unui fost preşedinte al României la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu. Acţiunea reprezintă o continuare a demersurilor pe care ANAF le-a întreprins pentru recunoaşterea dreptului de proprietate a Statului şi recuperarea despăgubirilor determinate de lipsa de folosinţă a acestui imobil”, se arăta într-un comunicat de presă al ANAF.
Potrivit sursei citate, având în vedere că ”pârâţii au refuzat plata voluntară”, în cadrul acţiunii s-a solicitat instanţei şi ”instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestora, pentru garantarea recuperării sumelor cuvenite Statului”.
Cererea de instituire a sechestrului a fost însă respinsă de Tribunalul Sibiu.
La începutul lunii octombrie a anului trecut, ANAF anunţa că a preluat, în condiţiile legii, o jumătate din imobilul din Sibiu deţinut de Klaus Iohannis până în 2015. ”Foştii proprietari şi-au exprimat acordul cu privire la accesul AJFP Sibiu în spaţiu, fără a participa la acest demers, ceea ce a pus ANAF în situaţia de a prelua bunul prin schimbarea yalei”, explica ANAF.
Instituţia preciza că imobilul deţinut până în 2015 de fostul preşedinte Klaus Iohannis a fost preluat în baza unei moşteniri vacante „culese” de statul român, prin care acesta a dobândit dreptul de coproprietate.
”Procedura de preluare a fost gestionată de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice (AJFP) Sibiu, sub coordonarea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Braşov. În urma corespondenţei purtate cu foştii proprietari şi în conformitate cu atribuţiile prevăzute de lege pentru organul de valorificare, instituţia a procedat la intrarea în imobil, în calitatea Statului român de coproprietar. Subliniem că foştii proprietari şi-au exprimat acordul cu privire la accesul A.J.F.P. Sibiu în spaţiul respectiv, fără a participa la acest demers, ceea ce a pus ANAF în situaţia de a prelua bunul prin schimbarea yalei uşii de la intrare”, preciza instituţia.
ANAF mai spunea că are obligaţia de a administra şi valorifica bunurile care intră în patrimoniul statului.
Fiscul a executat silit casa din Sibiu a fostului preşedinte Klaus Iohannis, la câteva săptămâni după ce soţii Iohannis au fost notificaţi de ANAF să elibereze imobilul, să predea cheile şi să plătească un milion de euro.
Autorităţile fiscale au considerat că fostul preşedinte refuză să predea casa, după ce acesta nu a dat curs notificărilor prin care i se cerea să cedeze cheile.
Fostul preşedinte trebuie să mai achite aproximativ un milion de euro către ANAF, sumă reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă în perioada 1999 – 2015 (plus dobânzi şi penalităţi). În această perioadă, casa lui Iohannis a fost închiriată către o bancă.
Decizia nu era atunci suficientă ca ANAF să treacă la recuperarea prejudiciilor, întrucât Statul trebuia să devină proprietar recunoscut de lege şi în cazul spaţiului comercial din strada Nicolae Bălcescu din Sibiu (executat în prezent), care a avut iniţial aceiaşi proprietari ca şi cel din strada Gheorghe Magheru – ambele fiind naţionalizate în anii 60.
Tribunalul Sibiu a admis marţi cererea Administraţiei Finanţelor Publice privid cealaltă jumătate a imobilului din centrul oraşului care a aparţinut soţilor Iohannis şi pentru care trebuie recuperaţi banii din chirii
Tribunalul Sibiu a admis, marţi, cererea Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Sibiu cu privire la imobilul din strada Nicolae Bălcescu nr 29, care a aparţinut soţilor Iohannis şi pentru care ar trebui recuperaţi banii din chirii. Instanţa a constatat nulitatea absolută a certificatului de moştenitor în baza căruia Rodica Baştea – prietena din Miami a soţilor Iohannis – a obţinut jumătate din imobil şi a decis înscrierea în Cartea funciară a statului ca proprietar al întregului imobil. Decizia instanţei nu este însă definitivă.
”Respinge ca neîntemeiate excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei raportat la petitul al IV-lea al acţiunii şi excepţia lipsei de interes a reclamantului în promovarea acţiunii, invocate de pârâtă în întâmpinare. Admite acţiunea formulată de reclamantul STATUL ROMÂN, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braţov – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu, în contradictoriu cu pârâta B.R. (baştea Rodica – n.r), având ca obiect constatare nulitate act juridic. Constată nulitatea absolută a Certificatului de moştenitor nr. 7 din 6 februarie 2012, emis de Biroul Notarial «Bucşa Radu Gabriel» şi Asociaţii, în ceea ce priveşte includerea în masa succesorală a imobilului situat în localitatea Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 29, judeţul Sibiu, România (…) şi a dreptului de proprietate al pârâtei din Cartea Funciară nr. 128410-C1-U3 – Sibiu (Cartea Funciară veche nr. 9331 – Sibiu)”, este pronunţată, marţi, de Tribunalul Sibiu.
În 17 ianuarie, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Braşov venea cu precizări, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a publicat motivarea deciziei în urma căreia imobilul din Str. Gheorghe Magheru din Sibiu – altul decât cel executat silit în prezent – intra în proprietatea statului român.
Istoricul moştenirii
Potrivit istoricului moştenirii reconstituit de riseproject.ro şi Centrul de Investigaţii Media (CIM), ambele imobile au aparţinut soţilor Eliseu şi Maria Ghenea (fostă Baştea). Imobilele au fost naţionalizate în anii ’60 de regimul comunist.
După Revoluţie, în anii ’90, apare un prezumtiv moştenitor, Ioan Baştea, un strănepot al Mariei Ghenea (fostă Baştea). În 1999, acesta obţine o hotărâre judecătorească prin care se revocă naţionalizarea dispusă de statul comunist în anii ’60.
”La 1 iunie 1999, soţii Iohannis merg la notarul Radu Gabriel Bucşă. Klaus Iohannis, pe atunci inspector la Inspectoratul şcolar Sibiu, avea în buzunar o procură de reprezentare a lui Ioan Baştea”, notează jurnaliştii riseproject.ro într-o investigaţie de presă din 2015.
Prin succesiunea perfectată de notar, Ioan Baştea devine proprietarul imobilului din Nicolae Bălcescu 29, iar acelaşi Ioan Baştea, de data asta împreună cu Georgeta Lăzurcă şi fiica acesteia, Carmen Iohannis, soţia actualului preşedinte, devin proprietari ai imobilului din Gheorghe Magheru 35.
În aceeaşi zi, Ioan Baştea vinde, cu doar 3.200 de dolari, jumătate din imobilul din Nicolae Bălcescu către soţii Klaus şi Carmen Iohannis.
”Aşa ajunge familia Iohannis proprietar pe jumătate din spaţiul comercial care, în următorii 17 ani, i-a adus aproape 1,3 milioane de lei, în jur de 260.000 de euro, la cursul actual”, scriau jurnaliştii de la riseproject.ro.
