Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cea mai înaltă jurisdicţie a ONU, prezintă miercuri un aviz consultativ – fără precedent – cu privire la obligaţiile legale ale statelor de a opri încălzirea globală şi cu privire la problema-cheie a responsabilităţii marilor poluatori, relatează AFP.
Acesta este cel important caz audiat vreodată de către CIJ, cu sediul la Haga, argumentează experţii.
El a fost deschis în 2019 de către studenţi dintr-un mic arhipelag la Oceanul Pacific, Vanuatu, şi a fost propulsat în urma unui vot al Adunării Generale (AG) a ONU.
Avizul judecătorilor, în pofida faptului că are caracter consultativ, ar putea influenţa şi remodela justiţia climatică prin inspirarea unor legi şi instanţe în întreaga lume.
”Modificările climatice nu sunt un exerciţiu academic. Le trăim zilnic”, a declarat AFP un student din Fiji, Vishal Prasad, în vârstă de 29 de ani, care a lansat campania împreună cu alţi studenţi de la Universitatea Pacificului de Sud, în Vanuatu
Avizul CIJ este ”potenţial una dintre deciziile juridice cele mai importante din vremurile noastre”, declară avocata principală a ONG-ului CIEL, care susţine procedura, Joie Chowdhury.
ONU i-a însărcinat pe cei 15 judecători ai CIJ să răsoundă la două întrebări
În primul rând, ce obligaţii au statele în virtutea dreptul internaţional de a proteja Terra împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră – majoritatea generate de combustia petrolului, cărbunelui şi gazelor naturale – faţă de generaţiile prezente şi viitoare?
În al doilea rând, care sunt consecinţele juridice ale acestor obligaţii asupra statelor ale căror emisii au cauzat pagube de mediu, mai ales unor state insulare vulnerabile, de joasă altitudine?
Curtea a fost nevoită să organizeze cele mai mari audieri din istoria sa, în decembrie, la Palatul Păcii.
Ţări şi activişti ai mediului, frustraţi de lentoarea procesului negocierilor obişnuite, se adresează astfel unor tribunale – naţionale şi internaţionale – cu scopul de a obliga ţări să acţioneze şi au obţinut deja câteva hotărâri favorabile.
COP anuale au permis schimbarea unor previziuni privind încălzirea globală, însă insuficient cât să se respecte obiectivul limită de 2°C faţă de era preindustrială, stabilit prin Acordul de la Paris din 2015.
Lumea a înregistrat deja o încălzire de cel puţin 1,3%.
DISPARIŢIE SUB VALURI
Dezbaterea a opus, ca în cazul lui David împotriva lui Goliat, ţări mici în curs de dezvoltare unor economii avansate.
Marii poluatori – inclusiv Statele Unite şi India – au avertizat CIJ şi au apărat procesul politic la COP, în baza Convenţiei-cadru a ONU privind modificările climatice, în pofida neajunsurilor acestuia. În plus, Statele Unite ale lui Donald Trump tocmai sau retras din Acordul de la Paris.
Ţările mici cer poluatorilor istorici să le plătească reparaţii, o cerere inacceptabilă în opinia majorităţii ţărilor bogate.
”Principiul cardinal este clar ca lumina zilei. Statele responsabile sunt obligate să repare integral prejudiciul pe care l-au cauzat”, declarăâ Margaretha Wewerinke-Singh din Avnuatu.
Aceste state cer de asemenea un calendar al eliminării combustibiilor fosili, compensaţii băneşti în caz contrar şi recunoaşterea greşelilor din trecut.
”În pofida faptului că este responsabil de mai puţin de 0,01% dintre emisiile de gaze cu efect de seră pe traiectoria actuală a emisiilor, Tuvalu va dispărea complet sub valurile care ne clipocesc la ţărm de milenii”, a declarat reprezentanta arhipelagului polinezian, Eselealofa Apinelu.
Avizele consultative ale CIJ nu au caracter constrângător, iar criticii îi acuză pe principalii poluatori de faptul că le ignoră.
Însă dreptul internaţional se construieşte cu asemenea avize, explică AFP Andrew Raine de la Departamentul Juridic al ONU Mediu.
”Ele clarifică modul în care dreptul internaţional se aplică crizei climatice, ceea ce are repercusiuni asupra tribunalelor naţionale, proceselor legislative şi dezbaterilor publice”.
