Curtea Supremă a SUA a susţinut din nou, luni, abordarea dură a preşedintelui Donald Trump în materie de imigraţie, permiţând agenţilor să continue raidurile din sudul Californiei care vizează deportarea persoanelor pe baza rasei sau limbii lor, într-o decizie care, potrivit unui judecător disident, face ca latino-americanii să fie un „vânat legitim care poate fi capturat în orice moment”, relatează Reuters.
Curtea a aprobat cererea Departamentului de Justiţie de a suspenda temporar ordinul unui judecător care interzicea agenţilor să oprească sau să reţină persoane pe baza rasei sau etniei sau dacă vorbesc spaniolă sau engleză cu accent, printre alţi factori, fără a avea „suspiciuni rezonabile” că se află ilegal în ţară.
Administraţia a promis rapid că va continua „patrulele mobile”.
Cei trei judecători liberali ai Curţii Supreme şi-au exprimat public dezacordul, adresând critici directe majorităţii conservatoare. Administraţia „a declarat practic că toţi latino-americanii, cetăţeni americani sau nu, care au locuri de muncă cu salarii mici, pot fi arestaţi în orice moment, luaţi de la locul de muncă şi reţinuţi până când furnizează dovezi ale statutului lor legal care să satisfacă agenţii”, a scris judecătoarea Sonia Sotomayor în opinia sa disidentă. „În loc să stau cu mâinile în sân în timp ce libertăţile noastre constituţionale sunt suprimate, îmi exprim dezacordul”, a adăugat Sotomayor.
PROCES COLECTIV INTENTAT LA LOS ANGELES
Un proces care a contestat raidurile a acuzat administraţia că foloseşte patrule mobile formate din agenţi mascaţi şi înarmaţi până în dinţi, care au efectuat interogatorii şi arestări pe baza profilului rasial. Un grup de persoane de origine latino-americană prinse în raiduri, inclusiv unele care sunt cetăţeni americani, au intentat un procesul colectiv la tribunalul federal din Los Angeles, în iulie.
Judecătoarea districtuală Maame Frimpong din Los Angeles a constatat pe 11 iulie că acţiunile administraţiei Trump au încălcat probabil protecţia oferită de al patrulea amendament al Constituţiei SUA în privinţa percheziţiilor şi confiscărilor nejustificate.
„Persoanele cu pielea maronie sunt abordate sau trase deoparte de agenţi federali neidentificaţi, brusc şi cu o demonstraţie de forţă, şi obligate să răspundă la întrebări despre cine sunt şi de unde vin”, s-a afirmat la proces.
Ordonanţa judecătoarei s-a aplicat jurisdicţiei instanţei sale, care acoperă o mare parte din sudul Californiei.
Ordonanţa Curţii Supreme de luni a fost scurtă şi emisă fără nicio explicaţie, o modalitate obişnuită de a trata chestiunile de urgenţă, dar care a generat confuzie în instanţele inferioare şi critici din partea unor judecători.
Curtea Supremă a SUA are o majoritate conservatoare de 6-3.
Procurorul general al SUA numit de Trump, Pam Bondi, a calificat decizia de luni drept o „victorie uriaşă”, scriind pe reţelele sociale că ofiţerii de imigrare pot acum „continua să efectueze patrule mobile în California fără microgestionare judiciară”.
Aflat în acord cu decizia de luni, judecătorul conservator Brett Kavanaugh de la Curtea Supremă a spus că „etnia aparentă nu poate constitui singură un motiv rezonabil de suspiciune”, dar poate fi un „factor relevant” atunci când este luată în considerare împreună cu alţi factori importanţi. Kavanaugh a adăugat: „Dacă ofiţerii află că persoana pe care au oprit-o este cetăţean american sau se află legal în Statele Unite, o eliberează imediat”.
Într-un document scris, Departamentul de Justiţie a apărat vizarea persoanelor afirmând că vizează un „profil rezonabil de larg” într-o regiune în care, potrivit administraţiei, 10% dintre rezidenţi se află ilegal în ţară.
CURTEA SUPREMĂ, DE PARTEA LUI TRUMP
Administraţia Trump a solicitat în repetate rânduri Curţii Supreme în acest an să îi permită să continue politicile pe care instanţele inferioare le-au împiedicat după ce au pus la îndoială legalitatea acestora.
Curtea Supremă l-a susţinut pe Trump în majoritatea acestor cazuri. De exemplu, i-a permis lui Trump să deporteze imigranţii în alte ţări decât cea de origine, fără a le oferi şansa de a demonstra prejudiciile la care ar putea fi expuşi, şi să revoce statutul juridic temporar acordat anterior de guvern, din motive umanitare, pentru sute de mii de imigranţi.
Trump a câştigat alegerile de anul trecut pentru un al doilea mandat de preşedinte cu promisiuni de expulzări la nivel record. Raidurile administraţiei sale împotriva imigranţilor, inclusiv în Los Angeles, au provocat panică în comunităţile de imigranţi, precum şi proteste, şi au atras procese judiciare pentru tacticile agresive folosite de agenţii federali mascaţi şi înarmaţi.
În mai, Stephen Miller, consilierul principal al lui Trump, a cerut ca Serviciul de Imigrare şi Vamă (ICE) să intensifice expulzările, stabilind un obiectiv de 3.000 de arestări pe zi.
Trump a trimis trupe ale Gărzii Naţionale şi puşcaşi marini americani în Los Angeles în iunie, ca răspuns la protestele faţă de raidurile federale împotriva imigranţilor, marcând o utilizare extraordinară a forţei militare în Statele Unite pentru a sprijini operaţiunile poliţiei civile.
Oficialii locali şi guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, un democrat, au contestat desfăşurarea trupelor, calificând-o drept ilegală şi afirmând că acţiunea este inutilă şi nu face decât să inflameze tensiunile.
Judecătoarea Frimpong a emis un ordin de restricţie temporar care interzicea opririle sau arestările pe baza rasei, limbii, prezenţei într-un anumit loc, cum ar fi o spălătorie auto sau un parc de remorcare, sau a tipului de muncă, pentru a stabili „suspiciunea rezonabilă” de ilegalitate. Judecătoarea a fost numit de fostul preşedinte democrat Joe Biden.
Curtea de Apel a Statelor Unite pentru al 9-lea circuit, cu sediul în San Francisco, a refuzat pe 1 august să ridice ordinul lui Frimpong.
În proces, unul dintre reclamanţi, Jason Gavidia, a afirmat că agenţii l-au maltratat după ce nu i-au crezut declaraţiile potrivit cărora este cetăţean american, cerându-i să le spună numele spitalului în care s-a născut.
