Tezaurul lui Mircea cel Bătrân, care cuprinde peste 6.000 de monede, este expus la Muzeul de Istorie din Târgoviște, iar descoperirea demonstrează independența și puterea economică din acea perioadă a Țării Românești.
Tezaurul a fost găsit de un localnic în curtea sa în timp ce efectua lucrări agricole, în 1963, undeva în zona Suseni de astăzi a municipiului Târgoviște. Monedele, care sunt piese din colecția Muzeului de Istorie din Târgoviște, au o semnificație deosebită în anul acesta, când se aniversează 640 de ani de la urcarea pe tron a lui Mircea cel Bătrân și 630 de ani de la atestarea orașului Târgoviște.

‘Târgoviște, bătrâna cetate, este în sărbătoare anul acesta. Un cavaler german trece prin teritoriul Țării Românești în vremea domniei lui Mircea și el își notează peste ani (…): ‘am fost în Țara Românească și în cele două capitale, Argeș și Târgoviște’. Și, practic, de aici începem povestea orașului Târgoviște. Și dacă ar fi, așa, să facem un artificiu și să ne întoarcem în timp și să fim acum în 1396, în vremea când orașul se năștea cu adevărat, când avem aici domnia, găsim la Târgoviște un tezaur monetar extraordinar. Chiar așa este numit tezaurul: Mircea cel Bătrân’, a declarat luni, pentru AGERPRES, Irina Cîrstina, muzeograf la Complexul Național Curtea Domnească Târgoviște.
Oala în care au fost găsite monedele bătute de Mircea cel Bătrân mai conținea și, în proporție de circa 1%, monede bătute de toți cei trei antecesori ai săi.

‘Avem monede de la Sigismund de Luxemburg, avem o monedă venețiană, avem o monedă sârbească. Deci, practic, avem un centru de putere la Târgoviște atestat prin cantitatea aceasta impresionantă de monede, care ne arată că orașul Târgoviște chiar era o așezare cu o importanță comercială. Cantitatea asta de monede, clar, asta ne spune. Ce este interesant? Că Mircea cel Bătrân apare el în persoană pe monede. Se mai întâmplase și înainte, la Radu I, dar Mircea apare pe unele monede îmbrăcat în costum occidental, iar pe altele în costum bizantin. Asta ne spune că suntem între două lumi. Suntem în tradiția aceasta a împăraților bizantini, că el apare cu o surcotă, îmbrăcat cu blana de hermină, cu o spadă, dar apare și în costum occidental, după moda cavalerilor apuseni. Și pe fiecare dintre aceste monede apare legenda ‘Io Mircea Voievod’. Și ‘Io Mircea Voievod’ se repetă pe mii și mii de monede. Se pare, unele bătute la Târgoviște’, a mai spus Irina Cîrstina.

Monedele, de argint, cântăresc în total 2,9 kilograme. Au fiecare 0,3, maxim 0,5 grame.

‘Nu știm exact care anume sunt bătute la Târgoviște, dar se presupune că și la Târgoviște a existat o monetărie. Apoi, după domnia lui Mircea, monetăria a mai continuat, dar, practic, a fost un declin atât de mare încât la 1500, dacă e să ne ducem la Radu cel Mare, așa ca un nume cunoscut (…), el nu mai bate monede. Nici tatăl lui, Vlad Călugărul, nu bate monede. Deci practic suntem în vârful monetăriei, care înseamnă independență, putere economică, atributele acestea importante, la Mircea cel Bătrân. După aceea, declinul. Nici măcar cunoscutul Vlad Țepeș, care bate foarte puține monede. S-au descoperit, așa, câteva piese, care și acelea sunt în studiu, nu sunt atribuite cu siguranță (…). Abia în vremea regelui Carol, în 1867, se reia emiterea de monede cu caracterul acesta de monedă proprie, monedă națională. Deci este semnificativ pentru istoria economică, pentru spațiul acesta al puterii, pentru orașul Târgoviște, până la urmă. Din toate tezaurele care s-au descoperit vreodată în Târgoviște nu există niciunul care să fie mai mare, mai semnificativ ca acesta’, a precizat muzeografa Irina Cîrstina.

Odată cu povestea acestui tezaur, aflăm și de unde vine expresia ‘ți-ai dat arama pe față’.

‘Mircea cel Bătrân și antecesorul, dar și urmașii, au bătut doar monede din argint, dar Mircea bate cu un argint bun. Se încercau și falsuri. Există din vremea lui Mircea falsuri, pentru că ne dăm seama că este acel roșu, acea aramă. ‘Ți-ai arătat arama’ vine exact de aici, de la sensul propriu. Prin circulație, pojghița de argint se pierde și iese acel roșu, acel roșiatic. ‘Ți-ai arătat arama’ e la sensul propriu, dar acum îl folosim în sensul figurat’, afirmă Irina Cîrstina.

Pe unele monede apare chiar Isus. Este Mircea cel Bătrân pe o față și pe revers este Isus, care binecuvântează cu mâna dreaptă și în mâna stângă ține Evanghelia. Mircea cel Bătrân apare cu globul crucifer, cu semnele puterii. Și pe reversul unor monede este și un scut al Țării Românești.

‘Practic apare stema Țării Românești pe bucățica aceasta foarte mică de metal. Este un scut, un coif, și acvila Țării Românești care este cu gâtul răsucit, acvila conturnată, care ține crucea în cioc. Deci, pe o astfel de mică bucățică de metal găsim atâtea informații care, practic, de ce sunt importante? Pentru că e o istorie care nu mai poate fi modificată. Dacă ceea ce s-a scris sau anumite lucruri pot fi reinterpretate în fiecare epocă, moneda este un document autentic. Ea vine exact din vremea lui Mircea cel Bătrân până la noi. Nu putem să mai batem încă o dată fierul. El a fost bătut atunci și povestea ajunge nemijlocit până la noi, ceea ce mi se pare extraordinar. Numismatica este într-adevăr un mijloc extrem de valoros de a cunoaște trecutul nemijlocit, cu o cale directă la emitent’, a mai declarat muzeograful de la Complexul Național Curtea Domnească Târgoviște.
Foto: (c) CORNELIA DUMITRU / AGERPRES FOTO


