Candidatul independent la alegerile prezidenţiale Daniel Funeriu arată, în programul său de candidat, că politica externă a României se ghidează încă după „Pactul de la Snagov” din 1995 şi este momentul să aducem la zi, în noul context geopolitic, obiectivele României. Funeriu propune un Decalog pe politică externă, precizând că ”România nu are încă politica externă pe care o merită cetăţenii ei cei mai activi şi cei mai ambiţioşi iar după trei decenii de dezvoltare accelerată, în parteneriat cu UE sau, din 2007, în interiorul ei, România este încă mai puţin decât ar putea şi ar trebui să fie”.
Daniel Funeriu afirmă că ”România este un stat membru al UE şi NATO plasat în contact imediat cu surse de tensiuni geopolitice cronice şi obligat să utilizeze responsabil instrumentele tradiţionale de politică externă şi să creeze altele noi”.
”Politica externă a României se ghidează încă după „Pactul de la Snagov” din 1995. E momentul să aducem la zi, în noul context geopolitic, obiectivele României”, spune candidatul independent la alegerile prezidenţiale.
Obiectivul I îl reprezintă consolidarea poziţiei strategice a Ţării, prin următoarele Măsuri: Capitalizarea optimă a relaţiei strategice cu SUA pentru transformarea României, după modelul Japoniei şi Coreei de Sud, în statul cel mai puternic şi mai prosper din regiunea Balcanilor şi a Mării Negre; Profilarea graduală a Ţării noastre, cu precădere în dialog cu aliaţii fundamentali, drept un broker de pace, adică un contributor direct şi creativ la regăsirea echilibrelor geopolitice afectate de conflictele în curs sau potenţiale; Aprofundarea actualelor alianţe ale României cu partenerii strategici din UE şi NATO, prin alinierea acestor parteneriate la interesele comune din zona extinsă a Mării Negre; Participarea deplină a României la formularea adaptată a politicii de securitate şi apărare a UE, într-o viziune complementară cu NATO, şi la amplificarea şi consolidarea unei industrii europene de apărare, la care ţara noastră să participe prin platformele productive proprii; Creşterea prestigiului internaţional al României, prin coerenţă, credibilitate şi predictibilitate a politicii noastre externe, de securitate şi apărare, dar şi prin aplicarea sistematică a unei strategii de diplomaţie culturală, executată, sub ghidajul Ministerului de Externe, de către Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei şi Institutul Limbii Române, asociate MAE printr-un protocol interinstituţional multianual.
Obiectivul II al programului lui Daniel Funeriu, pe Externe, este ”,aturizarea politicii externe faţă de Republica Moldova”.
Daniel Funeriu propune următoarele Măsuri: Înscrierea tuturor instrumentelor dedicate sprijinirii Republicii Moldova sub logica unui „unionism al politicilor”, care să traducă unitatea de limbă, cultură şi istorie dintre noi în politici comune într-un număr crescător de domenii: de la educaţie şi cultură, până la dezvoltare regională şi energie, trecând prin infrastructură şi stimularea antreprenoriatului; Sincronizarea politicilor noastre monetare în vederea posibilei adoptări în comun, la momentul potrivit, a monedei euro. Aprofundarea integrării spaţiilor economice ale celor două ţări, prin consolidarea statutului României ca principal investitor în Republica Moldova, prin deschiderea graduală a accesului companiilor mixte la serviciile publice de garantare şi regarantare a investiţiilor şi la programe dedicate de stimulare a creării de firme noi (Start-up Nation “Ştefan cel Mare”) şi prin invitarea Republicii Moldova să devină acţionar al Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, recent creată; Profilarea Ţării noastre, în UE şi NATO, drept expertul prin excelenţă în toate problematicile privind Republica Moldova şi ocuparea, în aparatele celor două organizaţii, a poziţiilor celor mai influente în definirea posturii lor în raport cu Chişinăul; Crearea, după modelul Uniunii Limbii Olandeze (Nederlandse Taalunie, 9 septembrie 1980) a unei Uniuni a Limbii Române între România şi Republica Moldova, cu scopul coordonării politicilor regulatorii în domeniul lingvistic şi de promovare, printr-un Institut Unic al Limbii Române, înfiinţarea de catedre de limba română în mari universităţi din întreaga lume; Transformarea, printr-un tratat bilateral, a Institutului Cultural Român în Institutul Culturii Române, înţeles ca instrument al ambelor ţări de promovare în comun a culturii româneşti; Înlocuirea politicii de burse prin instrumente de cooperare noi, care să stimuleze rămânerea sau întoarcerea în Republica Moldova a tinerilor, precum crearea de consorţii universitare, emiterea de diplome duble, extensii în Republica Moldova a unor universităţi româneşti prestigioase etc.
Obiectivul III este, potrivit lui Daniel Funeriu, amplificarea şi intensificarea razei de proiecţie a intereselor naţionale, prin următoarele Măsuri: Ocuparea în structurile UE şi NATO a unor poziţii corespondente cu statutul Ţării noastre şi utilizarea acestor funcţii pentru modelarea politicilor aliate şi europene în funcţie de experienţa şi aşteptările României; Definirea de către MAE şi confirmarea în CSAT a unor strategii regionale pe 10 ani, cu precădere pentru regiunile Balcanilor, zonei extinse a Caucazului şi Asiei Centrale, Africii Subsahariene, Asiei de Sud-Est şi Americii Latine, înţelese ca arii de proiecţie naturală sau tradiţională a intereselor şi influenţei noastre, printr-un set integrat de politici, finanţat corespunzător; Consolidarea aparatului diplomatic al Ţării noastre, inclusiv prin redeschiderea unor misiuni diplomatice şi consulare, prin motivarea adiţională a diplomaţilor aflaţi la misiune în spaţii de interes prioritar şi prin prioritizarea diplomaţiei economice, înţeleasă ca sursă de producere de PIB naţional în afara Ţării; Optimizarea activităţii MAE prin deblocarea plafonării de facto a finanţării anuale de la bugetul de stat, creşterea numărului de diplomaţi, în special în domeniul consular, implementarea strategiei existente de ierarhizare a misiunilor diplomatice şi motivarea adiţională a personalului MAE care optează pentru misiuni în spaţii importante dar dificile; Amplificarea exponenţială a numărului de burse universitare dedicate spaţiilor de interes politic şi economic privilegiat pentru România şi transformarea acestor instrumente academice în investiţii pe termen lung şi, deopotrivă, în mijloace de a stimula o migraţie a creierelor către România.
Obiectivul IV este creşterea capacităţii diplomaţiei române de a servi interesele exportatorilor şi investitorilor români.
Măsurile propuse de candidatul Daniel Funeriu sunt: Definirea de către Preşedintele României a diplomaţiei economice drept obiectiv fundamental al oricărui ambasador, pe baza unei strategii specifice validate înainte de plecarea la post şi a unor planuri anuale de acţiuni supuse unui control de execuţie; Echilibrarea logicii eminamente politice a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române prin introducerea în programul evenimentului a unor acţiuni relevante de natură economică, organizate împreună cu Camera de Comerţ şi Industrie a României şi cu asociaţiile antreprenoriale din domeniile strategice ale Ţării noastre; Realizarea unor vizite externe a Preşedintelui României cu precădere împreună cu misiuni economice şi includerea sistematică în programul acestor vizite a unor forumuri de afaceri; Creşterea numărului de ataşaţi economici, astfel încât în spaţii de importanţă fundamentală pentru România să funcţioneze birouri economice cu personal multiplu iar în ţările cu potenţial să existe cel puţin un asemenea post.
Obiectivul V este reprezentat de ameliorarea capacităţii diplomaţiei române de a sprijini interesele diasporei româneşti.
Daniel Funeriu propune extinderea reţelei consulatelor de carieră ale României, proporţional cu amploarea diasporei româneşti, amplificarea numărului şcolilor publice sau a altor instituţii unde se predă limba română şi cultura Ţării noastre, prin acorduri bilaterale cu statele care beneficiază de prezenţă românească semnificativă şi prin stimularea în continuare, inclusiv prin finanţare de la bugetul de stat, a implicării în acest domeniu a bisericilor şi a altor forme asociative româneşti prezente în diaspora, dar şi stimularea spiritului antreprenorial al diasporei româneşti prin programe dedicate creării de noi afaceri în România a celor mai ingenioşi dintre românii care trăiesc în afara ţării şi sprijinirea candidaturii membrilor diasporei la poziţii politice sau administrative în ţările unde trăiesc, prin organizarea de evenimente de pregătire în domenii specifice, precum comunicare politică, gestiunea unei campanii electorale etc.
Daniel Funeriu propune un Decalog de politică externă
”România nu are încă politica externă pe care o merită cetăţenii ei cei mai activi şi cei mai ambiţioşi. După trei decenii de dezvoltare accelerată, în parteneriat cu UE sau, din 2007, în interiorul ei, România este încă mai puţin decât ar putea şi ar trebui să fie. Din acest motiv, voi cere tuturor angajaţilor Ministerului Afacerilor Externe, de la ministru până la cel mai tânăr ataşat diplomatic, să ducă la îndeplinire câteva obiective foarte clare:
- Să aducă politica externă a României la nivelul de performanţă al economiei naţionale. În absolut necesar ca diplomaţia noastră trebuie să se pună în serviciul expansiunii internaţionale a companiilor româneşti.
- Să trateze diaspora noastră ca parte integrantă a naţiunii române, protejându-i drepturile şi sprijinind, unde şi când va fi cazul, procesul de repatriere a celor care doresc să revină în România.
- Să aducă relaţia economică cu SUA la nivelul raporturilor noastre politice şi din domeniul securităţii, promovând Statele Unite ca principal investitor străin în România, cu precădere în domeniul tehnologiilor de vârf.
- Să facă din Republica Moldova o prioritate, oriunde ar servi România ca diplomaţi. Republica Moldova trebuie adusă rapid la acelaşi nivel de dezvoltare şi prosperitate ca România, activând toate instrumentele de sprijin româneşti şi europene disponibile.
- Să crească exponenţial influenţa României în vecinătate. Ţara noastră este azi economia cea mai importantă din regiunea sa geografică şi, prin urmare, trebuie să devină statul cel mai relevant din Europa de Sud-Est, de la Dunăre la Egee, şi de la Marea Neagră la Marea Adriatică.
- Să contracareze influenţa nocivă a Rusiei, în toate spaţiile de interes pentru noi şi aliaţii noştri, şi să aducă o contribuţie relevantă la găsirea unei păci juste şi durabile a războiului din Ucraina. În egală măsură, să asigure participarea ţării noastre la procesul de reconstrucţie şi de consolidare democratică a Ucrainei, pe măsura efortului de sprijin făcut de România de la începutul invaziei ruse.
- Să contribuie la definirea viitorului Uniunii Europene, înţeleasă ca un pol geopolitic autonom şi ca o sursă de standarde economice, sociale şi politice pentru întreaga lume. UE se găseşte azi la o răscruce, iar România are vocaţia şi răspunderea de a contribui la reprofilarea globală a Europei.
- În interiorul NATO, să devină un stâlp al securităţii euroatlantice, un bastion al contracarării revizionismului rusesc şi un producător relevant de arme şi de soluţii de securitate.
- Să revină, cu un activism regăsit, în spaţiile de prezenţă şi influenţă tradiţionale ale României: Orientul Mijlociu, Magreb şi Africa. Intensificând politica de burse, dinamizând exporturile şi consolidând investiţiile noastre în regiune, România trebuie să îşi refacă reţelele de prestigiu şi influenţă din aceste spaţii.
- Să beneficieze, prin parteneriatele strategice existente şi prin unele noi, de ponderea economică şi de relevanţa economică sporită ale Asiei şi Americii Latine, înţelese în egală măsură ca pieţe de expansiune pentru companiile noastre şi ca surse de investiţii străine în România.
