Mediul de business din România este foarte polarizat, în condiţiile în care foarte puţini jucători duc în spate această economie şi, nu în ultimul rând, această ţară, a declarat joi preşedintele Camerei de Comerţ a României (CCIR), Mihai Daraban, la Gala Topului Naţional al Firmelor 2024.
„Acest top al firmelor ne arată, din nou, din fericire sau din păcate, polarizarea economiei româneşti. Am avut 866.601 de deponenţi de bilanţ la 1 august al acestui an, 2024. Au fost procesaţi pentru acest top 334.870, iar pe primele 10 locuri sunt 12.897 de societăţi, 12.870 de societăţi care au un total de 270,15 miliarde de euro cifră de afaceri, reprezentând 55,14% din cifra de afaceri totală de la cei 866.601, a căror cifră de afaceri este de 490,66 miliarde euro. Ni se arată încă o dată că mediul de business din România este foarte polarizat. Sunt foarte puţini jucători care duc în spate această economie şi, nu în ultimul rând, această ţară.(…) Pentru noi acest top reprezintă o oglindire a economiei româneşti. Noi tragem concluzii, spre deosebire de guvernanţi – şi de ani de zile încercăm să le traducem guvernanţilor că nu pot crea politici economice fără să cunoască cine sunt pacienţii din teren, jucătorii”, a afirmat Mihai Daraban.
Preşedintele CCIB a menţionat că s-a înregistrat „o creştere spectaculoasă, de la anul pandemic 2021, la anul fiscal 2022”.
„A fost o creştere de la 392 de miliarde de euro la 494 de miliarde de euro, deci practic a crescut cifra de afaceri cu 102 miliarde de euro. Iată, anul acesta că am ajuns la un palier. E palier care, după părerea mea, lăsând la o parte că a scăzut puţin de la 494 la 490,66 (miliarde euro n.r), e un palier care va dura mai mult în istoria viitoare a României. Nu văd spectaculozităţi, nu văd să apară ceva wow care să crească această cifră de afaceri”, a adăugat Mihai Daraban.
În opinia sa, mediul de afaceri are nevoie de o fiscalitate redusă, iar aceasta se poate realiza pe fondul unor scăderi ale cheltuielilor statului.
„Noi avem nevoie de un cod fiscal permisiv. Paradoxal, ştiu că mi-e jenă să spun azi, că avem nevoie de o fiscalitate redusă, dar şi asta se poate realiza pe fondul unor scăderi ale cheltuielilor statului. Eu mi-aş dori să ajungem la Codul fiscal implementat de Victor Ponta, care probabil a fost cel mai liberal Cod fiscal de după Revoluţie, dar nu ştiu în ce măsură va putea el să aibă puterea de convingere să-l introducă. În orice caz, noi avem nevoie de acel cadru legislativ fiscal permisiv (…) Trebuie să vedem ce vrea consumatorul din România – şi să încercăm să sprijinim – şi mă bucur să aud cuvântul reindustrializare – să aducem acele entităţi de producţie să satisfacă cerinţele consumatorului român”, a punctat preşedintele CCIB. AGERPRES/(AS – autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)
