Optsprezece judecători de la Curtea de Apel Alba Iulia au obţinut în instanţă, la Curtea de Apel Oradea, daune, după au fost eliminaţi din birourile electorale, la alegerile locale de anul trecut, în urma unei decizii a Biroului Electoral Central (BEC) de reluare a operaţiunilor de tragere la sorţi a preşedinţilor birourilor electorale de circumscripţie. Dintre cei 18 magistraţi care au intentat proces împotriva deciziei BEC, 17 au obţinut daune de câte 19.323 de lei.
Potrivit , 18 judecători de la Curtea de Apel Alba Iulia au obţinut, în cadrul unui proces colectiv, daune totale de câteva sute de mii de lei de la Autoritatea Electorală Permanentă, după ce au fost eliminaţi din birourile electorale la alegerile locale din iunie 2024.
17 dintre judecători vor primi câte 19.323 de lei, iar unul suma de 3.267 de lei.
Magistraţii au mai obţinut şi un procent în cuantum de 2% pe zi din indemnizaţia de încadrare brută lunară aferentă perioadei 22 aprilie 2024 – 13 mai 2024. La aceste sume se va adăuga rata inflaţiei.
Potrivit jurnaliştilor locali, suma totală acordată drept despăgubiri în urma procesului judecat de către Curtea de Apel Oradea va fi de aproximativ 300.000 de lei. Hotărârea a fost contestată de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) la la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
În primă fază, judecătorii au obţinut în instanţă anularea hotărârii BEC din 19 aprilie 2024 prin care a fost desfiinţat procesul verbal iniţial, din 15 aprilie 2024, privind constituirea Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţean Alba, precum şi a birourilor de circumscripţie municipale, orăşeneşti şi comunale.
BEC a luat această decizie după ce a primit contestaţii legate de modul în care magistraţii au fost desemnaţi în Birourile Electorale ale mai multor judeţe. BEC a constatat ”extinderea, vădit nelegală, a categoriei magistraţilor care pot fi introduşi în urna din care se face selecţia conform dispoziţiilor legale în vigoare, prin introducerea persoanelor de specialitate juridică asimiliate magistraţilor, precum şi a altor persoane”.
În consecinţă, BEC a decis că doar magistraţii pot intra în urnele din care se efectuează tragerile la sorţi, nu şi persoanele de specialitate juridică asimilate magistraţilor.
În cazul judeţului Alba, la a doua tragere la sorţi au paricipat doar magistraţii de la nivelul Tribunalului Alba, magistraţii de la celelalte instanţe din judeţ fiind excluşi, la fel şi experţii electorali. O parte dintre cei care nu au mai fost traşi la sorţi la a doua procedură, în special magistraţi, au procese în instanţă.
”Pierderea şansei de a exercita atribuţiile de preşedinte sau locţiitor ai birourilor electorale la alegerile din 9 iunie 2024 şi de a beneficia de avantajele financiare ce puteau fi obţinute constituie un prejudiciu material viitor şi cert. Instanţa reţine că avantajul financiar pe care reclamanţii l-ar fi obţinut din desemnarea lor în birourile electorale se poate evalua, în baza legii, astfel: suma de 330 de lei pe zi de activitate – venit brut, suma fiind supusă impozitului pe venit în baza art. 23 alin. 5 din acelaşi act normativ; diurna de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, pentru perioada 22.04.2024 – 13.05.2024, întrucât prin art. XI din OUG nr. 46/2024 aceasta s-a acordat numai judecătorilor membri ai CSM, a căror prezenţă este obligatorie potrivit legii. În speţă, avantajul financiar pe care reclamanţii l-ar fi obţinut dacă nu ar fi intervenit Hotărârea nr. 34H/19.04.2024, care a împiedicat realizarea şansei, se cuantifică în sumele de mai sus”, se precizează în hotărârea instanţei din Oradea, citată de Ziarul Unirea.
