Etichetele precum „Apocalipsa”, „Dezastrul” sau „Intrarea în incapacitate de plată”, lansate periodic de oficiali de rang înalt, nu înlocuiesc politici publice coerente și nu aduc niciun beneficiu pentru populație sau companii. Invocarea „grelei moșteniri” are efect aproape nul asupra percepției și așteptărilor economice, susține Socol.
Recent, un interviu Bloomberg în care se menționa posibilitatea intrării României în incapacitate de plată ilustrează pericolul acestor declarații. Ele sunt problematice din mai multe motive:
1. Nu se bazează pe date economice reale.
2. Fiind făcute de oficiali de rang înalt, creează efecte negative de contagiune asupra economiei și societății.
3. Pot genera neîncredere în politicile Guvernului și în propriile acțiuni ale agenților economici, conducând la ceea ce economia comportamentală numește „self-fulfilling prophecy” – profeția care se autoîndeplinește.
4. Estimările exagerate privind sustenabilitatea finanțelor publice pot modifica percepțiile și anticipațiile actorilor economici, ducând la echilibre economice defavorabile: creșterea costurilor de finanțare, reducerea investițiilor străine directe și scăderea nivelului de trai.
Declarațiile alarmiste afectează direct stimulii privind consumul, investițiile și economiile, explică Socol. În contextul consolidării fiscal-bugetare și al incertitudinii ridicate, informațiile exagerate reduc creșterea economică, împiedică investițiile și limitează crearea de locuri de muncă, ceea ce duce la scăderea bunăstării populației.
Joaca politică cu termeni precum „intrarea în incapacitate de plată” nu are niciun fundament rațional. România, chiar într-un proces de consolidare fiscal-bugetară, nu se află în situația Greciei și nu există riscuri de insolvență fiscală. Declarațiile eronate din această perspectivă pot provoca panică nejustificată și destabilizare economică.
România nu poate și nu va ajunge în situația Greciei. În ciuda problemelor de sustenabilitate fiscală discutate, economia României are resurse și mecanisme suficiente pentru a evita un scenariu de criză de solvabilitate, se mai arată în analiza citată.
Incapacitatea de plată înseamnă de fapt intrarea într-o criză de lichiditate – un default extern și dificultăți majore de asigurare a necesarului de finanțare pe plan intern. România nu se află nici măcar într-un asemenea risc și iată de ce:
1. Necesarul de finanțare al României pentru anul 2025 este în mare parte acoperit. O simplă întrebare la Ministerul Finanțelor (sau o analiză detaliată a informațiilor publice) putea scoate la lumină realitatea – România a anunțat inițial un necesar de finanțare de 231,6 miliarde lei pentru anul 2025, adică 12,2% din PIB (din care 58% adică 133,3 miliarde lei pentru acoperirea deficitului bugetar curent și 42% adică 98,3 miliarde lei pentru rambursarea ratelor de capital – aferente rostogolirii datoriei din urmă).
La momentul prezent 190 miliarde lei din cele 231,6 miliarde lei din necesarul inițial total de finanțare sunt acoperite, adică 82%. Desigur, veți spune și vă dau dreptate că este imposibil ca Guvernul să atingă deficitul angajat inițial de 7% din PIB și că se va duce mai degrabă spre 8,2-8,6% din PIB, așa cum estimează Comisia Europeană în ultima prognoză.
Dacă luăm în considerare acest scenariu negativ, înseamnă că România va trebui să suplimenteze necesarul de finanțare până la un estimat de 252 – 260 miliarde lei în acest an. Aceasta înseamnă că în acest moment avem acoperit trei sferturi din necesarul de finanțare, ceea ce este un procent bun și arată profesionalismul echipei de management de trezorerie din MF. Finanțarea României este predictibilă și consistentă, nu vor exista goluri de lichiditate.
2. România are un buffer consistent în trezorerie. Rezerva financiară pentru vremuri dificile pe piețele financiare internaționale asigură între trei luni și jumătate de acoperire a necesarului de finanțare suplimentat și 4 luni din necesarul de finanțare inițial. Adică îndeplinim criteriul de adecvare recomandat de Fondul Monetar Internațional – ”Bufferul din Trezorerie să acopere 3-4 luni din necesarul de finanțare brut anual”. În valoare absolută, bufferul este de 3 ori mai mare decât era la sfârșit de 2021.
3. În prezent, România are rezerve valutare internaționale la BNR (aur și valute) de 72,9 miliarde euro, +62% față de nivelul de 45 miliarde euro de la sfârșitul anului 2021. Acțiunile de politici monetare și curs de schimb au permis un curs de schimb relativ stabil pentru leu, în ciuda incertitudinii extrem de ridicate din ultimele luni (de la instabilitatea politică la instabilitatea generată de războiul de la granițe, războiul comercial s.a.). De altfel indicatorii de adecvare a rezervelor internaționale se află în intervalele de referință recomandate de FMI.
4. România a rămas pe creștere economică. România nu a intrat nici măcar în așa numita ”recesiune tehnică”, nu mai vorbim despre recesiune profundă. Acum câteva zile, INS și Eurostat au anunțat ultimele cifre semnal privind evoluția economiei românești în trimestrul 2 din 2025 – România a avut cea mai mare ridicată de creștere economică dintre țările UE în T2 2025.
Merită reamintit aici că România a rămas pe o traiectorie susținută de convergență în ultimii ani, ajungând din urmă Polonia la indicatorul PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. În ultimii doi ani, conform datelor Eurostat, 10 țări din UE27 au avut cădere economică sau / și recesiune tehnică.
Germania, Estonia, Austria și Finlanda în 2023 și 2024, Cehia, Irlanda, Luxemburg, Ungaria și Suedia în 2023 iar Letonia în 2024. Estonia, Irlanda Letonia, Ungaria, Malta, Olanda, Austria și Finlanda au fost în recesiune tehnică. România a rămas pe plus și mizează de câțiva ani pe un model bazat pe investiții, ceea ce aruncă în viitor elemente de sustenabilitate certe.
5. La nivel microeconomic, sănătatea financiară a populației și companiilor a crescut în ultimii ani. Banii s-au mișcat în economie. De la o valoare a depozitelor populației de 278 miliarde lei la sfârșit de an 2021 s-a ajuns la 390 miliarde lei în iunie 2025. Creditele acordate populației au crescut și ele de la 164 miliarde lei la 199 miliarde lei în aceeași perioadă. Sănătatea financiară a crescut în economie. Îndatorarea totală a companiilor și populației a scăzut de la 53% la 44,2% în anul 2024 iar rata creditelor neperformante în sectorul bancar a scăzut de la 3,35% la 2,41% la finalul anului trecut.
În concluzie, comunicarea inteligentă este una dintre premisele unei consolidări fiscal-bugetare reușite. Prezentarea unor obiective clare, a cauzelor, motivației și a plusurilor și minusurilor măsurilor implementate reprezintă una dintre condițiile pentru acceptarea lor de către populație și companii.
O imagine neagră, cu declarații zilnice privind dezastrul, apocalipsa și falimentul, nu va face decât să accentueze deprimarea economică, să reducă încrederea consumatorilor și companiilor în reușita consolidării și să blocheze stimulentele de relansare economică.
În plus, fiecare declarație apocaliptică în afara fundamentelor reale nu face decât să crească câștigul speculativ al unor investitori de portofoliu, în dauna bugetului României și al bugetelor personale ale populației și companiilor.
Austeritatea oarbă nu a adus nimic bun în niciuna dintre țările în care a fost implementată. Efectele certe au fost intrarea în cercurile vicioase, scăderea nivelului de trai, prăbușirea potențialului economic și anomia socială. România nu poate continua pe același drum.
