România traversează o perioadă complicată și tulbure, într-un context internațional deloc favorabil și a unor tenisiuni interne enorme. Pe acest fond, preşedintele interimar Ilie Bolojan a promulgat legea care permite doborârea dronelor în spaţiul aerian românesc, dar şi pe cea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român.
Ambele legi sunt esențiale, consideră generalul (r) Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Est. Problema este, spune generalul Bălăceanu, că aceste legi au nevoie de mult prea mult timp pentru a fi adoptate, într-o perioadă în care timpul nu este deloc aliatul României.
„Există o logică a acțiunii care înseamnă că acțiunea respectivă trebuie să se desfășoare potrivit unui act normativ. Ori actele normative existente până la legea de combaterea dronelor, este o lege care cuprinde mai multe elemente, nu numai combaterea dronelor. Capitolul legat de combaterea dronelor ne interesează, nu se putea pune la aplicare fără să existe un cadru legislativ corespunzător”, spune generalul.
Deși au existat multe semnale că România are nevoie de aceste legi, legislativul, Parlamentul României, a acționat greoi și a întârziat elaborarea și aducerea lor pe masa președintelui, cel care, conform Constiuției, promulgă aceste legi, scrie adevarul.ro.
„Nu numai că ne-am trezit târziu, dar din păcate am acționat foarte întârziat. În momentul în care șeful apărării spune că nu are cadru legislativ care să-i permită îndeprinirea acestei misiuni, trebuie să-l credem. Șeful apărării, adică șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a spus lucrurile acestea încă de anul trecut, din februarie. Dar iată cât de mult a durat până să ajungă la președinte”, mai spune generalul Bălăceanu.
El a explicat și motivele pentru care se acționează cu o întârziere atât de mare. Practic, România arată că nu este capabilă să-și facă temele la timp nici măcar atunci când este vorba despre securitatea și apărare țării.
„Se întâmplă asta pentru că există o lentoare din toate punctele de vedere. Spuneam lentoare, frică de a lua decizii care sunt sensibile din punct de vedere al capitalului politic, al capitalului electoral. Doi, maniera politicianistă a partidelor de a acționa în numele interesului de partid. Poți să nu sesizezi Curtea Constituțională că o lege nu este concepțională deși legea duce la apărarea integrității fizică a cetățenilor. Și de aici starea de lucru care nu ne este favorabilă. Pentru că vizăm mai multe legi, nu numai legea privind combaterea dronelor. Sau mă rog, mă refer și la legea cu privire la modul de acțiune împotriva aeronavelor care intră neautorizate în spațiu aerian al României. Eram deficitari pentru noua situație legată de combaterea avioanelor fără pilot”, adaugă generalul Virgil Bălăceanu.
România așteaptă și alte legi, la fel de importante pentru a pune la punct apărarea țării. O astfel de lege mai este, susține generalul Vigil Bălăceanu, legea de pregătire a populației pentru apărare, care ar trebui să rezolve din multitiudinea de probleme.
Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a semnat încă de luni, 19 mai decretul pentru promulgarea Legii privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional. Legea a fost cerută cu insistență încă de când a început războiul din Ucraina, iar problema a devenit și mai evidentă după ce numeroase fragmente de drone și chiar drone au căzut pe teritoriul României. Deși nu s-a ajuns la victime, mulți analiști militari și importanți generali au criticat faptul că factorii de decizie au întîrziat nepermis cu legea care permite Armatei Române să doboare dronele care intră în spațiul aerian al României.
Legea a fost concepută greoi și a trecut cu greu de Parlament, dar a fost întârziată și de sesizările unor partide de opoziție, AUR, POT și SOS, care au reclamat o serie de nereguli. Curtea Constiutuțională a României a respins încă din martie aceste sesizări, dar a fost nevoie de încă două luni pentru ca președintele interimar să poată promulga legea.
