Te simți des balonat până seara? Ai gaze, dureri abdominale sau probleme digestive care nu dispar? Ai putea crede că suferi de sindromul de colon iritabil (IBS), dar există o altă cauză, frecvent trecută cu vederea: SIBO – suprapopularea bacteriană a intestinului subțire.
Un studiu publicat în Journal of Gastroenterology în 2020 a arătat că până la jumătate dintre persoanele diagnosticate cu IBS suferă și de SIBO. Problema? Simptomele sunt foarte asemănătoare: balonare, crampe, diaree sau constipație.
Diferența esențială constă în localizarea și cauza. IBS este un sindrom complex, uneori asociat cu stresul, sensibilitatea crescută a nervilor intestinali sau dezechilibre în microbiom. În schimb, SIBO este o afecțiune concretă, cauzată de bacterii care „migrează” în intestinul subțire, unde nu ar trebui să fie.
Cum apare SIBO și de ce e o problemă?
Într-un intestin sănătos, majoritatea bacteriilor „bune” trăiesc în intestinul gros, unde fermentează fibrele nedigerate, generând compuși benefici și ceva gaze – o parte normală a digestiei.
Dar în cazul SIBO, aceste bacterii se mută în intestinul subțire, unde încep să fermenteze alimentele (mai ales carbohidrații) prea devreme. Rezultatul? Gaze în exces, balonare, diaree sau chiar dureri abdominale constante.
‘Cauzele SIBO sunt diverse: intervenții chirurgicale abdominale, medicamente (precum inhibitorii pompei de protoni – PPI), afecțiuni care încetinesc digestia (cum ar fi diabetul sau hipotiroidismul), dar uneori cauza rămâne necunoscută’, explică Dr. Emily Leeming, dietetician și cercetătoare în microbiom.
Cum știi dacă ai SIBO și nu IBS?
Testul standard este unul simplu: testul respirator cu glucoză sau lactuloză. Bei o soluție dulce, apoi sufli într-un tub la fiecare 15–20 de minute. Se măsoară nivelul de hidrogen și metan – gaze produse de bacterii. Dacă acestea cresc prea repede, înseamnă că fermentația se produce în intestinul subțire, semn clar de SIBO.
Este important, însă, să eviți alimentele care provoacă gaze cu o zi înainte (fasole, usturoi, ceapă, cereale integrale) și să nu mănânci nimic 8–12 ore înainte de test (doar apă permisă).
Ce se poate face dacă ai SIBO?
Tratamentul de primă linie este un curs scurt de antibiotice, care reduce suprapopularea bacteriană. Rezultatele pot fi spectaculoase: un review din 2024 arată că pacienții cu SIBO au avut de trei ori mai multe șanse să se simtă semnificativ mai bine după antibiotice decât cei tratați cu placebo.
Totuși, SIBO poate reveni. De aceea, este important ca tratamentul să fie urmat corect și susținut de ajustări ale stilului de viață.
Probioticele – da sau nu?
Paradoxal, probioticele nu sunt mereu recomandate pentru SIBO. Deși suntem tentați să credem că „bacteriile bune” ajută, în cazul unei suprapopulări, adăugarea de bacterii (chiar prietenoase) poate agrava simptomele.
În schimb, după ce simptomele s-au redus, readucerea treptată a alimentelor bogate în fibre – leguminoase, nuci, semințe, cereale integrale, fructe și legume – poate ajuta microbiomul să se refacă natural.
Dieta? Atenție la promisiuni exagerate
Există multe diete care promit „vindecarea” SIBO, dar adevărul este că dieta singură rar elimină complet problema. Majoritatea vizează reducerea alimentelor fermentabile (precum ceapă, usturoi, mere etc.), dar sunt restrictive și nu ar trebui urmate pe termen lung fără sprijinul unui dietetician.
SIBO a devenit un diagnostic popular în unele clinici private, unde se face abuz de testări și tratamente costisitoare. Uneori, un diagnostic greșit poate duce la tratamente inutile și chiar agravarea problemelor digestive. Este esențial să te adresezi unui medic sau dietetician cu experiență înainte de orice schimbare majoră.
Dacă ai simptome persistente precum balonare, gaze, dureri abdominale sau diaree, cere părerea unui specialist și investighează posibilitatea SIBO.
Tratamentul eficient include antibiotice, urmate de o dietă echilibrată, nu neapărat suplimente sau diete extreme.
Nu te auto-diagnostica și nu începe tratamente bazate pe trenduri. Intestinul tău merită o abordare științifică și personalizată.
