Dorința constantă de a consuma alimente bogate în sare poate reflecta o carență sau o disfuncție în organism. De asemenea, pofta de sărat poate fi influențată de stările emoționale, iar în unele cazuri, poate masca o problemă mai gravă. Sodiu este esențial pentru funcționarea normală a organismului – reglează echilibrul fluidelor, contribuie la funcționarea mușchilor și facilitează transmiterea semnalelor nervoase. Însă atât excesul, cât și deficitul de sodiu pot avea efecte negative: prea puțină sare afectează activitatea musculară și scade tensiunea arterială, iar prea multă sare dăunează inimii, vaselor de sânge, rinichilor și creierului.
1. Stresul prelungit
Stresul activează glandele suprarenale care eliberează cortizol, un hormon ce crește pofta de „recompense rapide” – adică alimente bogate în grăsimi, zahăr sau sare. Chipsurile, fast-food-ul și gustările sărate devin refugiul emoțional preferat în perioadele tensionate.
2. Plictiseala
Mâncatul din plictiseală este mai des întâlnit decât am crede. Gustările sărate sunt la îndemână și ușor de consumat, fiind adesea alese nu din foame, ci pentru a umple timpul sau golul de stimulare.
3. Oboseala și lipsa somnului
Privarea de somn afectează hormonii responsabili de sațietate și foame – scade leptina și crește grelina, ceea ce duce la poftă crescută de alimente hipercalorice, inclusiv sărate. În plus, oboseala scade autocontrolul și voința, iar deciziile alimentare devin impulsive.
4. Schimbările hormonale (Sindromul premenstrual)
Înainte de menstruație, fluctuațiile hormonale pot provoca retenție de apă și modificări ale nivelului de serotonină. Acestea pot stimula pofta de alimente sărate, în special pentru a compensa starea de disconfort sau iritabilitate.
5. Transpirația excesivă
După exerciții fizice intense sau expunere la căldură, corpul pierde sodiu prin transpirație. Pofta de sare poate fi o reacție naturală a organismului de a restabili echilibrul electrolitic pierdut.
Boala Addison
Această afecțiune rară a glandelor suprarenale afectează producția de hormoni esențiali. Printre simptomele comune se numără: oboseală severă, dureri musculare, greață, pierdere în greutate, tensiune arterială scăzută și hiperpigmentarea pielii. Pofta intensă de sare poate fi un indiciu timpuriu.
Sindromul Bartter
Este o boală genetică rară a rinichilor, în care organismul pierde sodiul prin urină într-o cantitate anormală. Pentru a compensa, apare o dorință puternică de a consuma sare. Alte semne pot include urinări frecvente, crampe musculare, deshidratare și fragilitate osoasă.
Anemia feriprivă
Unele studii sugerează că deficitul de fier poate fi corelat cu pofta de sare. În plus față de această dorință, pot apărea oboseala accentuată, amețeala, dureri de cap și paloarea pielii.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă un aport zilnic de maximum 5 grame de sare (echivalentul unei lingurițe). Totuși, majoritatea adulților depășesc această cantitate zilnic. Pentru a reduce consumul de sare:
-
Alege alternative mai sănătoase. Înlocuiește chipsurile cu semințe nesărate sau nuci crude.
-
Folosește condimente naturale. Plantele aromatice oferă gust fără a adăuga sodiu.
-
Hidratează-te. Uneori, setea mascată poate fi interpretată ca poftă de sărat.
-
Gestionează stresul. Practici precum yoga, meditația sau respirația conștientă pot reduce poftele generate de stres.
-
Fii atent la emoțiile tale. Observă dacă pofta de sare este cu adevărat legată de o nevoie fizică sau doar de o stare emoțională temporară.
Pofta de sărat poate părea un moft de moment, dar atunci când persistă, merită investigată. Ascultarea semnalelor corpului și adaptarea alimentației pot contribui la menținerea unei stări optime de sănătate.
