Un număr record de tineri chinezi cu studii superioare se îndreaptă spre locuri de muncă în sectorul public, atraşi de stabilitate şi siguranţă, pe fondul înrăutăţirii perspectivelor economice şi al scăderii oportunităţilor din sectorul privat în a doua economie a lumii, transmite CNBC.
Aproximativ 3,7 milioane de candidaţi din întreaga Chină, inclusiv absolvenţi ai celor mai prestigioase universităţi, au susţinut luna trecută examenul naţional de admitere în administraţia publică. Totuşi, doar circa unul din 100 de candidaţi este aşteptat să obţină unul dintre cele 38.100 de posturi guvernamentale de nivel de intrare, disponibile începând de anul viitor.
Chiar şi cu şanse atât de mici, interesul rămâne extrem de ridicat, pe măsură ce perspectivele de angajare în sectorul privat se deteriorează din cauza încetinirii economiei şi a sentimentului negativ din mediul de afaceri.
Rata şomajului în rândul tinerilor urbani cu vârste între 16 şi 24 de ani a rămas peste 17% din luna iulie, mult peste nivelul de aproximativ 10% din Statele Unite.
În trecut, locurile de muncă la stat erau cunoscute drept ”boluri de orez de fier”, simbol al stabilităţii, programului fix şi siguranţei pe termen lung. Odată cu deschiderea economiei chineze, mulţi tineri educaţi au ales însă sectorul privat, atraşi de salarii mai mari şi oportunităţi dinamice în companii precum Alibaba, Tencent sau Huawei.
Această tendinţă se inversează acum. Slăbiciunea prelungită a economiei şi campaniile de reglementare ale Beijingului împotriva unor sectoare precum imobiliarele, tehnologia sau educaţia privată au dus la concedieri masive. Cele mai mari 500 de companii private din China şi-au redus personalul cu peste 314.000 de angajaţi anul trecut, potrivit unei asociaţii din domeniul industriei şi comerţului.
În acest context, mulţi tineri îşi ajustează aşteptările şi se reorientează către sectorul public. Un exemplu este Coral Yang, în vârstă de 22 de ani, absolventă a unei universităţi de top din Shanghai, specializată în analiză de date. După patru luni de căutări, a obţinut un post într-o agenţie locală de marketing, dar oferta a fost retrasă la scurt timp, după ce compania a renunţat la poziţie din motive de reducere a costurilor. Yang se pregăteşte acum să susţină examenul pentru funcţionar public anul viitor.
Datele confirmă această schimbare de mentalitate. Aproximativ 63% dintre studenţi au indicat sectorul public drept prima opţiune de carieră în 2024, faţă de 42% în 2020, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare Zhilian Zhaopin. În schimb, ponderea absolvenţilor care îşi doresc un loc de muncă în companii private a scăzut la 12,5%, de la 25,1% în 2020.
Totuşi, oferta de locuri de muncă la stat nu ţine pasul cu cererea. Problemele financiare ale autorităţilor locale, accentuate de criza imobiliară, limitează capacitatea acestora de a extinde schema de personal. După o perioadă de creştere, angajările guvernamentale s-au stabilizat, iar pentru 2026 numărul de posturi a fost redus cu 4%.
Concurenţa a devenit extrem de dură: în medie, un post este disputat de circa 100 de candidaţi, faţă de unul din 70 în 2023. În unele zone rurale, raportul a ajuns la un candidat acceptat la peste 6.000 de aplicanţi.
Presiunea va creşte şi mai mult anul viitor, când aproximativ 12,7 milioane de absolvenţi de universităţi şi şcoli profesionale vor intra pe piaţa muncii. Pentru a absorbi o parte din această forţă de muncă, autorităţile au extins limita de vârstă pentru eligibilitate, dar o mare parte din posturi continuă să fie rezervate proaspeţilor absolvenţi.
Atracţia pentru sectorul public este alimentată şi de dorinţa unui echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea personală. Mulţi tineri, dezamăgiţi de ritmul intens şi instabilitatea din companiile private, văd administraţia publică drept o alternativă mai predictibilă, chiar dacă avansarea este lentă şi puternic influenţată de birocraţie.
În paralel, interesul pentru studii postuniversitare este în scădere. Numărul candidaţilor la examenul naţional de admitere la masterat a coborât la 3,4 milioane, de la un vârf de 4,74 milioane în 2023, semn că tot mai mulţi tineri nu mai percep diplomele avansate ca o garanţie a unui loc de muncă mai bun.
Economiştii avertizează că această orientare masivă a absolvenţilor de top către sectorul public ar putea afecta pe termen lung dinamismul economiei chineze, reducând spiritul antreprenorial şi inovaţia în sectorul privat, chiar dacă întăreşte capitalul uman al aparatului de stat.
