Planul preşedintelui Donald Trump de a impune o taxă de 100.000 de dolari pentru fiecare viză H-1B a reaprins dezbaterile privind un program care, de mai bine de trei decenii, a modelat Silicon Valley şi a schimbat faţa economiei americane. Contestat de mulţi politicieni, acuzat că ”fură” locuri de muncă de la americani şi favorizează abuzuri, programul a reprezentat totuşi poarta de intrare pentru unii dintre cei mai influenţi lideri din tehnologie, precum Elon Musk şi Satya Nadella, relatează CNBC.
Un exemplu este Elon Musk. Născut în Africa de Sud şi ajuns student în SUA în anii ’90, Musk a recunoscut că H-1B a fost cheia care i-a permis să rămână şi să construiască imperii precum Tesla şi SpaceX.
”Motivul pentru care eu şi atâţia oameni care au clădit America puternică am ajuns aici este viza H-1B”, a spus miliardarul, care între timp a devenit una dintre cele mai vocale voci şi în politică.
Drumul lui Eric Yuan, fondatorul Zoom, a fost şi mai anevoios. După opt respingeri consecutive, el a obţinut în 1997 o viză H-1B pentru a lucra la Webex. Nu vorbea aproape deloc engleza, dar peste un deceniu avea să lanseze Zoom, compania care a redefinit comunicarea online şi l-a transformat într-un miliardar.
Satya Nadella, actualul CEO al Microsoft, a trăit o experienţă inedită: în 1994 a renunţat la cartea verde pentru a-şi putea aduce soţia în SUA printr-o viză H-1B, numind ulterior situaţia ”absurdă” şi pledând pentru o reformă profundă. El a apărat programul, subliniind că Microsoft a rămas competitiv la nivel global tocmai datorită accesului la muncă înalt calificată din străinătate.
Lista continuă cu Jayshree Ullal, CEO al Arista Networks, născută în Marea Britanie şi crescută în India, care a beneficiat de program înainte să devină una dintre puţinele femei miliardare din tehnologie. Ea atrage atenţia că obţinerea rezidenţei permanente poate dura şi 15 ani, ”o felie uriaşă din viaţa profesională a unui om”.
Jeffrey Skoll, primul preşedinte al eBay, descria în decembrie anul trecut experienţa sa cu H-1B drept ”o luptă de viaţă şi de moarte”.
Canadiano-americanul aproape că a fost forţat să părăsească SUA după ce i s-a respins o prelungire, deşi era co-fondator alături de Pierre Omidyar. ”Am avut noroc de conexiuni la momentul potrivit, altfel aş fi plecat”, a spus Skoll, care continuă să susţină programul, dar şi reforme care să încurajeze angajările interne.
Deşi Trump argumentează că taxele uriaşe vor descuraja abuzurile şi vor crea mai multe locuri pentru americani, exemplele Musk, Yuan, Nadella, Ullal şi Skoll arată că H-1B a contribuit direct la succesul economic şi tehnologic al Statelor Unite.
Într-un moment în care lumea se luptă pentru talente în AI şi high-tech, întrebarea rămâne dacă SUA îşi pot permite să închidă o poartă prin care au intrat unii dintre cei mai importanţi arhitecţi ai erei digitale.
