Vizita pe care prinţul Mohammed bin Salman, liderul de facto al Arabiei Saudite, zis şi MBS, o face, marţi, la Casa Albă pentru discuţii cu preşedintele american Donald Trump are ca scop aprofundarea cooperării de zeci de ani în domeniul petrolului şi al securităţii, precum şi extinderea relaţiilor în domeniul comerţului, tehnologiei şi, eventual, chiar al energiei nucleare. Aceasta va fi prima vizită a prinţului moştenitor în SUA de la uciderea, în 2018, a disidentului saudit Jamal Khashoggi de către agenţi saudiţi la Istanbul, ceea ce a provocat un val de indignare la nivel mondial. Serviciile secrete americane au ajuns la concluzia că MBS însuşi a aprobat capturarea sau uciderea lui Khashoggi, un critic proeminent al său. Odată cu vizita în SUA, MBS îşi propune să-şi recâştige locul pe scena mondială şi să-i demonstreze preşedintelui Donald Trump că sprijinirea leadershipului său puternic a meritat riscul, comentează Reuters.
Prinţul moştenitor saudit, cunoscut sub iniţialele MBS, a negat că ar fi ordonat operaţiunea, dar şi-a asumat responsabilitatea în calitate de conducător de facto al regatului. Dar după mai bine de şapte ani, cea mai mare economie mondială şi cel mai mare producător mondial de petrol doresc să meargă mai departe.
La rândul său, Trump încearcă să profite de promisiunea de investiţii saudite în valoare de 600 de miliarde de dolari făcută în timpul vizitei sale în regat din luna mai. El a evitat să menţioneze problemele legate de drepturile omului în timpul acelei vizite şi este de aşteptat să facă acelaşi lucru şi de data aceasta.
Liderul saudit caută garanţii de securitate în contextul tulburărilor regionale şi doreşte acces la tehnologia inteligenţei artificiale şi progrese în direcţia unui acord pentru un program nuclear civil.
„S-a întors pagina” în cazul uciderii lui Khashoggi, a declarat Aziz Alghashian, lector de relaţii internaţionale la Universitatea Arabă Naif pentru Ştiinţe de Securitate, cu sediul în Arabia Saudită.
FOCUS PE APĂRARE
Statele Unite şi Arabia Saudită au de mult timp un acord prin care regatul vinde petrol la preţuri favorabile, iar superputerea americană îi asigură în schimb securitatea.
Această ecuaţie a fost zguduită de eşecul Washingtonului de a acţiona când Iranul a atacat instalaţiile petroliere din regat în 2019. Îngrijorările au reapărut în septembrie, când Israelul a atacat Doha, capitala Qatarului, într-un atac care, potrivit acestuia, viza membri ai grupării militante palestiniene Hamas.
În urma acestui incident, Trump a semnat un pact de apărare cu Qatarul prin intermediul unui ordin executiv. Mulţi analişti, diplomaţi şi oficiali regionali cred că sauditii vor obţine ceva similar.
Arabia Saudită a solicitat un pact de apărare ratificat de Congresul SUA în cadrul negocierilor recente. Dar Washingtonul a condiţionat acest lucru de normalizarea relaţiilor regatului cu Israelul.
La rândul său, Riadul a legat acest lucru de un angajament al guvernului israelian, cel mai de dreapta din istoria sa, faţă de statalitatea palestiniană. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care a acceptat luna trecută un armistiţiu negociat de Trump cu Hamas în Gaza, după doi ani de război, şi-a reafirmat duminică opoziţia fermă faţă de independenţa palestiniană.
Un ordin executiv al lui Trump privind apărarea, similar pactului cu Qatarul, nu ar fi suficient pentru acordul de apărare pe care îl doresc saudiţii. Dar Alghashian spune că ar fi „un pas, o parte a procesului, nu sfârşitul procesului”.
Un diplomat occidental din Golf a rezumat dinamica: „Trump vrea normalizarea, iar Arabia Saudită vrea un pact de apărare complet, dar circumstanţele nu permit acest lucru. În final, ambele părţi vor obţine probabil mai puţin decât îşi doresc. Asta înseamnă diplomaţie”.
Dennis Ross, fost negociator pentru Orientul Mijlociu în cadrul administraţiilor democrate şi republicane, actualmente lucrând la Institutul pentru Politica Orientului Apropiat din Washington, a declarat că se aşteaptă la un decret prezidenţial care să solicite Statelor Unite şi Arabiei Saudite „să se consulte imediat cu privire la măsurile care trebuie luate ca răspuns la ameninţare”, fără a angaja Washingtonul să vină în apărarea activă a Riadului.
„Acest lucru ar putea include o gamă largă de asistenţă, de la înlocuirea armelor, desfăşurarea de baterii de rachete defensive precum THAAD sau Patriot, desfăşurarea de forţe navale cu o unitate de marină, până la participarea activă la luptă într-o manieră ofensivă, nu doar defensivă”, a spus el.
RIVALITĂŢI REGIONALE
Riadul a făcut presiuni şi pentru încheierea de acorduri în domeniul energiei nucleare şi al inteligenţei artificiale, în cadrul ambiţiosului său plan Vision 2030 de diversificare a economiei şi consolidare a poziţiei sale faţă de rivalii regionali.
Obţinerea aprobării pentru achiziţionarea de cipuri de computer avansate ar fi esenţială pentru planurile regatului de a deveni un nod central în domeniul inteligenţei artificiale la nivel mondial şi de a concura cu Emiratele Arabe Unite, care în iunie au semnat un acord de miliarde de dolari cu SUA pentru un centru de date, care le-a dat acces la cipuri de ultimă generaţie.
MBS doreşte, de asemenea, să încheie un acord cu Washingtonul privind dezvoltarea unui program nuclear civil saudit, ca parte a eforturilor sale de diversificare faţă de petrol. Un astfel de acord ar debloca accesul la tehnologia nucleară şi garanţiile de securitate ale SUA şi ar ajuta Arabia Saudită să se alinieze cu Emiratele Arabe Unite, care au propriul program, şi cu inamicul tradiţional Iran.
Însă progresul în ceea ce priveşte acordul cu SUA a fost dificil, deoarece saudiţii nu au dorit să accepte o clauză a SUA care ar exclude îmbogăţirea uraniului sau reprocesarea combustibilului uzat – ambele fiind căi potenţiale către fabricare a unei bombe.
Ross a declarat că se aşteaptă la anunţarea unui acord în domeniul energiei nucleare sau, cel puţin, la o declaraţie cu privire la progresele înregistrate în acest sens.
PRINŢUL SAUDIT VREA SĂ ÎŞI RESTABILEASCĂ INFLUENŢA
Întâlnirea de marţi dintre Trump şi conducătorul de facto al Arabiei Saudite subliniază o relaţie construită pe interese strategice care a rezistat chiar şi după ce scandalul din jurul uciderii lui Jamal Khashoggi, un insider devenit critic, în 2018, a trecut în istorie.
După şapte ani, MBS se prezintă acum ca un mediator al păcii, reparând relaţiile cu Iranul, promovând un armistiţiu în Gaza şi primind Siria înapoi în sânul lumii arabe, o schimbare radicală faţă de prinţul care a fost cândva catalogat ca imprudent pentru că s-a aruncat în războiul din Yemen.
Atât reformist, cât şi autocrat, MBS s-a impus ca cel mai important şi îndrăzneţ lider din istoria modernă a regatului, conducând transformarea acestuia şi modelându-i viitorul.
CUM A REUŞIT MBS SĂ SE IMPUNĂ
În ţara sa, în mai puţin de un deceniu, tânărul de 40 de ani a declanşat o revoluţie socială nemaiîntâlnită de când bunicul său, regele Abdulaziz, a fondat regatul din triburile deşertului şi a pecetluit alianţa decisivă cu Washingtonul.
Prinţul a dezarmat poliţia religioasă, cândva de temut, a marginalizat clericii şi a eliminat decenii de coduri sociale austere. Femeile conduc acum maşini, lucrează şi se amestecă liber cu bărbaţii – libertăţi care odinioară erau pedepsite cu biciuirea.
Într-un regat care odinioară obliga femeile să poarte abaya şi hijab negre, vedetele pop şi prezentările de modă luminează acum Riadul, transformând imaginea Arabiei Saudite dintr-o teocraţie izolată într-o naţiune care se îndreaptă cu paşi rapizi spre modernitate.
În scene de neimaginat cu doar câţiva ani în urmă, Jennifer Lopez şi Camila Cabello au electrizat recent scena din Riad – Lopez într-un costum strălucitor, Cabello într-o rochie transparentă – în timp ce modelele Elie Saab au cucerit podiumul în faţa unui public din care făceau parte şi vedetele de la Hollywood Halle Berry şi Monica Bellucci.
Dar aceeaşi mână care a deschis societatea saudită şi-a întărit controlul asupra puterii. Disidenţa a fost zdrobită, criticii au fost reduşi la tăcere, iar centrele de putere rivale au fost închise şi desfiinţate.
Mesajul este clar: reforma se desfăşoară numai în condiţiile impuse de MBS, iar preţul acesteia este loialitatea faţă de prinţul moştenitor.
O PRE-ÎNCORONARE?
La nivel global, liderul statului care este cel mai mare exportator de petrol a ieşit neclintit din uciderea lui Khashoggi de către agenţii saudiţi – o crimă pe care serviciile secrete americane au legat-o de el. El a negat că ar fi ordonat-o, dar şi-a asumat responsabilitatea în calitate de conducător de facto.
Joe Biden, pe atunci candidat la preşedinţie, a declarat că Arabia Saudită ar trebui să fie considerată un paria din cauza asasinatului. Dar Washingtonul a trecut în cele din urmă mai departe, motivat de energie, apărare şi tehnologie.
Revenirea lui Trump la Casa Albă în 2025 a reînviat o căldură tranzacţională: 600 de miliarde de dolari în promisiuni de investiţii saudite, laude excesive şi interes comun pentru un pact de apărare.
„Khashoggi nu este complet uitat. Dar relaţia dintre două state importante ar trebui să se bazeze exclusiv pe un singur incident sau trebuie să se ţină cont de interesul mai mare al Statelor Unite sau al Arabiei Saudite în viitor?”, întreabă retoric Douglas A. Silliman, preşedintele Institutului pentru Statele Arabe din Golf cu sediul la Washington.
Când MBS va ateriza la Washington, va fi întâmpinat cu fastul rezervat de obicei unui viitor monarh.
„Acesta va fi un moment premergător încoronării”, a declarat Steve Clemons, analist din Washington, semnalând că viitorul regatului aparţine acum tânărului prinţ.
Paul Salem, de la Institutul pentru Orientul Mijlociu, a remarcat că, în ciuda crizelor din trecut – inclusiv atacurile din 11 septembrie 2001, când 15 terorişti erau sauditi – Statele Unite şi Arabia Saudită rămân legate de acelaşi calcul rece care le-a definit relaţiile: interese comune în domeniul energiei, al apărării şi, acum, al inteligenţei artificiale.
„Inteligenţa artificială este petrolul secolului XXI, iar America are nevoie de energia şi capitalul din Golf”, a declarat Salem, adăugând că apărarea ancorează relaţia, SUA oferind garanţii de securitate.
MBS DOMINĂ VIAŢA PUBLICĂ SAUDITĂ
Ascensiunea lui MBS marchează o schimbare generaţională. El va fi primul monarh descendent al unui nepot al fondatorului regatului, regele Abdulaziz, rupând cu decenii de tradiţie.
De la început, el şi-a formulat misiunea în termeni îndrăzneţi: „Şaptezeci la sută dintre saudiţi au sub 30 de ani. Nu vom irosi următorii 30 de ani ocupându-ne de ideile extremiste. Le vom distruge astăzi”, a declarat el în 2017, după ce a devenit prinţ moştenitor, promiţând să restabilească un „islam moderat şi echilibrat”, deschis către lume.
Ascensiunea lui MBS a început când tatăl său, regele Salman, a urcat pe tron în 2015 şi i-a încredinţat portofolii importante, inclusiv cel al apărării. În 2017, el l-a înlăturat pe vărul său mai mare, Mohammed bin Nayef, din funcţia de moştenitor printr-o lovitură de palat, răsturnând o ierarhie dominată de mult timp de seniori. Televiziunea saudită l-a arătat pe MBS sărutând mâna lui Nayef, un gest de unitate coregrafiat care masca o luptă pentru putere.
Prezenţa sa domină viaţa publică: fotografiile sale sunt peste tot în mall-uri, pe panouri publicitare şi în mass-media locală, fiecare iniţiativă fiind prezentată ca o lovitură de maestru. Cu toate acestea, metodele sale rămân opace. Represiunile au redus la tăcere dezbaterea cu privire la posibilitatea realizării ambiţiilor sale economice.
Sub conducerea lui MBS, Arabia Saudită a luat cu asalt şi arena sportivă mondială, fuzionând circuitul LIV Golf, susţinut de PIF, cu PGA Tour din America de Nord, atrăgând vedete ale fotbalului precum Cristiano Ronaldo şi asigurându-şi drepturile de găzduire a Jocurilor Asiatice de Iarnă din 2029, în timp ce candidează pentru Cupa Mondială FIFA din 2034.
