În acte, Marinescu figurează în continuare ca angajată la Primăria Vurpăr pe postul de „relații cu publicul”, deși nu încasează niciun salariu de acolo. Primarul comunei, Mihail Lienerth, spune că situația e provizorie și că până la sfârșitul anului contractul va fi închis.
Mai afirmă, într-un ton lipsit de claritate administrativă, că „așa a găsit-o la primărie”, fără alte explicații despre criteriile de angajare sau despre traseul profesional al consulei.
„Eu așa am găsit-o la primărie. A fost angajată de alții, dar se va suspenda. Are termen până la sfârșitul anului, ca să aibă timp să se miște în altă parte.
Deocamdată e angajată la primărie pe poziția relații cu publicul. Nu e pe statul de plată. Adică figurează, dar cu zero lei. Până la sfârșitul anului ea nu va mai fi angajată la Primăria Vurpăr”, explică primarul.
Casandra Marinescu a primit, conform declarației de avere depusă în 2024, 46.500 de euro și 9.824 de lei de la Ministerul Afacerilor Externe, în ultimele 12 luni. Asta înseamnă aproximativ 4.000 de euro net pe lună, mai scrie sursa citată.
Potrivit declarațiilor anterioare de avere, Casandra Marinescu a fost și angajată a Serviciului Român de Informații, de unde a încasat în 2013 suma de 23.000 de lei.
A urmat apoi un salt greu de explicat în administrația locală, pentru ca în final să ajungă direct în structura diplomatică de la München, în una dintre cele mai importante reprezentanțe externe ale României.
Într-un context deja controversat, mai apare și o coincidență: la același consulat, funcțiile de consul general și consul sunt deținute de un cuplu – soții Miheia-Mălina Diculescu-Blebea și Iulian Diculescu-Blebea. Situația adâncește suspiciunile de favoritisme și rețele de influență în sistemul diplomatic românesc.
Cazul Marinescu scoate la lumină o practică devenită aproape obișnuită în MAE: promovări netransparente, detașări din instituții fără legătură cu domeniul și o lipsă generală de meritocrație.
Într-un stat care se declară european și democratic, astfel de situații ridică un semnal de alarmă major privind modul în care sunt gestionați banii publici și funcțiile de reprezentare externă.
Un număr de 273 de angajați din instituții centrale și locale erau detașați, la jumătatea acestui an, la consulate și ambasade ale României în străinătate.
Dintre cei ajunși în corpul diplomatic prin detașare, peste 50 sunt de la autorități și instituții locale, iar alții sunt selectați din ministere, Parlament, Guvern sau din instituții precum RA-APPS și SPP, conform datelor analizate de Profit.ro.
Guvernul a anunțat că pregătește un proiect pentru blocarea transferurilor și detașărilor între instituțiile statului, parte a pachetului 2 de măsuri, restricția fiind considerată necesară înainte de a trece efectiv la reducerea aparatului din administrația publică centrală cu circa 20% (în cadrul pachetului 3 de măsuri).
