Poliţia olandeză este pe urmele celor trei jefuitori ai tezaurului dacic aflat în Muzeul Drents, din Assen (Olanda) şi nu exclude existenţa unui al patrulea făptuitor, şi nici implicarea unor români în acest jaf, potrivit unor surse citate de „De Telegraaf. Aceleaşi surse precizează că autorii jafului ar fi putut fugi deja în Germania.
Surse din cadrul anchetei au declarat pentru jurnaliştii de la că la acest moment există suficiente indicii pentru ca echipa de poliţie formată din 35 de oameni să-i poată urmări pe cei trei hoţi care au pătruns, cu ajutorul unui dispozitiv exloziv, în interiorul muzeului din Assen şi au furat Coiful de Aur de la Coţofeneşti, obiect de patrimoniu de secol V- IV î.e.n. şi trei brăţări dacice de aur, fiind posibil să existe şi un al patrulea făptuitor.
Potrivit De Telegraaf, analiza imaginilor camerelor din muzeu şi cercetări suplimentare privind mişcările suspecte ale vizitatorilor au oferit poliţiei informaţii interesante. Poliţiştii prespun că, la acest moment, jefuitorii ar fi fugit în Germania, conform surselor citate.
Poliţia din Nordul Olandei nu doreşte să ofere oficial detalii despre anchetă pentru a nu influenţa investigaţia.
Emanuel Viorel Petac, preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, a declarat în conferinţa de presă, care a avut loc, duminică, la Muzeul Naţional de Istorie a României, că furtul celor patru obiecte din patrimoniul românesc este „un act terorist” şi că „trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate”.
„E un act terorist. Trebuie să conştientizăm cu toţii că s-a intrat într-o etapă nouă de infracţionalitate. Dacă cineva ajunge să pună bombă, să arunce în aer peretele unui muzeu ca să fure dinăuntru, conştientizăm această nouă realitate şi trebuie să ne adaptăm. E de o gravitate incredibilă pentru că este vorba de profesionalizarea reţelelor. Despre valoarea şi recuperarea valorii de asigurare, cred că este irelevantă. Din punctul nostru de vedere, nu contează banii, care, sigur că trebuia să existe, ca să asigure bunul, dar esenţiale sunt artefactele. Nu e doar patrimoniu, sunt piese de valoare universală. Este vorba de o pagubă pentru umanitate”, a afirmat Petac.
„Piesele erau expuse în două vitrine. Coiful, singur, era într-o vitrină şi la câţiva metri de el, între ele existând alte vitrine cu piese, cele trei brăţări. O a patra brăţară era expusă în zona de intrare în expoziţie, unde era prezentată istoria României, istoria Daciei, hărţi mobile, era o expoziţie digitală, şi fiecare epocă sau fiecare civilizaţie era reprezentată printr-un obiect foarte caracteristic. În cazul civilizaţiei dacice, era o brăţară, aceea a scăpat”, a explicat managerul MNIR expunerea obiectelor la Muzeul Drents.
Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României a declarat, duminică într-o conferinţă de presă, că asigurarea generală pentru toată expoziţia de la Muzeul din Drents se ridică la peste 30 de milioane de euro. Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că nu poate „dezvălui la ce nivel se ridică asigurarea pentru piesele furate, respectiv Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice din aur.
Directorul Muzeului Naţional a explicat că asiguratorul este o mare companie olandeză şi a dat asigurări că aceasta a făcut „toate cercetările ca să fie convins că patrimoniul este păstrat în mod corespunzător pe toată perioada expunerii”.
„Ceea ce s-a întâmplat este ieşit din comun. Este primul atentat cu exploziv, primul jaf în care s-a folosit exploziv în cazul unui muzeu european. Deci s-a intrat în clădire din afară, folosind exploziv”, a mai spus directorul MNIR.
Totuşi, nu este prima dată când în Ţările de Jos are loc un astfel de incident. În noiembrie 2024, hoţii au aruncat în aer uşa unei galerii de artă din sudul Olandei pentru a încerca să fure patru lucrări dintr-o serie celebră de serigrafii ale lui Andy Warhol, dar le-au deteriorat pe toate şi au reuşit să fugă doar cu două. Incidentul a avut loc la Galeria MPV din oraşul Oisterwijk.
