Cercetătorii de la Universitatea din Toronto au constatat că un discurs mai lent poate semnala un risc crescut de demență, în timp ce o viteză constantă a vorbirii ar putea indica o bună sănătate a creierului. Această cercetare, publicată în revista Aging, Neuropsychology, and Cognition, evidențiază importanța includerii ritmului vorbirii în evaluările cognitive de rutină.
În cadrul studiului, 125 de voluntari cu vârste între 18 și 90 de ani au fost supuși unor teste pentru a analiza atât viteza vorbirii, cât și funcțiile cognitive. Unul dintre exercițiile realizate a constat în denumirea de obiecte într-un context cu distrageri auditive, oferind cercetătorilor informații despre capacitatea de concentrare și viteza de reacție a participanților.
Cum s-a desfășurat studiul
În plus, participanții au fost încurajați să descrie imagini complexe, iar răspunsurile lor au fost analizate cu ajutorul unui software bazat pe inteligență artificială, care a măsurat fluența și debitul verbal. Rezultatele au indicat faptul că, deși ritmul vorbirii scade odată cu vârsta, o încetinire semnificativă poate fi un semn al unui declin cognitiv mai rapid.
Cercetătorii au subliniat că nu pauzele în discurs sunt un factor îngrijorător, ci mai degrabă consistența ritmului vorbirii între aceste pauze. Aceste constatări ar putea conduce la dezvoltarea unor metode noi de diagnosticare precoce a afecțiunilor neurologice, deși cercetările suplimentare sunt necesare pentru a clarifica rolul vitezei vorbirii în detectarea demenței.
Descoperirea are, în esență, un impact semnificativ, având potențialul de a include testele de viteză a vorbirii în evaluările standard de sănătate cognitivă, sprijinind astfel intervențiile timpurii și promovând menținerea sănătății creierului pe măsură ce înaintăm în vârstă.
