Declaraţia Naţională a Tinerilor privind Schimbările Climatice a fost lansată, vineri, la Palatul Victoria, în cadrul unui eveniment organizat Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate şi Consiliul Tineretului din România, cu sprijinul Cancelariei Prim-ministrului şi UNICEF în România.
„Declaraţia pe care noi o lansăm astăzi este nu doar un document, nu doar o declaraţie, este o reflecţie a angajamentului consistent al tinerilor din România pentru un viitor mai sigur şi mai sustenabil. Este un apel la colaborare, la acţiune şi la responsabilitate şi marchează doar începutul unui drum lung şi plin de provocări, dar şi de oportunităţi. Suntem conştienţi că timpul nu mai este de partea noastră în faţa schimbărilor climatice, însă astăzi suntem aici pentru arăta că printr-o acţiune colectivă şi angajament ferm putem genera soluţii reale. Împreună putem transforma acest moment într-un punct de plecare pentru schimbări pozitive semnificative şi pe termen lung”, a declarat Elena Miron, co-iniţiatoare a Conferinţei Locale a Tinerilor privind Schimbările Climatice şi co-fondatoare a Platformei Tinerilor pentru Sustenabilitate.
Guvernul a încurajat şi sprijinit, în ultimii ani, participarea copiilor şi tinerilor la procesele decizionale, inclusiv în ceea ce priveşte schimbările climatice prin consultarea şi implicarea lor în diversele strategii, a transmis consilierul de stat la Cancelaria prim-ministrului Mihaela Frăsineanu.
„Declaraţia Naţională a Tinerilor privind Schimbările Climatice este un document fără precedent creat de tineri pentru tineri, ca parte a eforturilor naţionale şi globale de combatere a schimbărilor climatice şi va contribui la Declaraţia Globală a Tinerilor ce urmează să fie prezentată liderilor internaţionali la COP 29, ce are loc în luna noiembrie la Baku. Mă bucur că, în acest document cheie pentru viitorul nostru climatic, tinerii din ţara noastră au abordat teme precum educaţie climatică, protecţia biodiversităţii, limitarea schimbărilor climatice şi promovarea inovaţiei verzi, dar şi că propun o serie de soluţii concrete”, a declarat Mihaela Frăsineanu.
Ea a adăugat că, pentru a avea succes în eforturile de combatere a schimbărilor climatice, este importantă implicarea copiilor şi tinerilor în formularea de soluţii durabile şi politici de atenuare şi adaptare în domeniu, prin participarea la elaborarea unor documente strategice.
Ministerul Educaţiei, prin variate acţiuni, a susţinut şi susţine educaţia pentru mediu şi schimbări climatice, a transmis, la rândul său, secretarul de stat Bogdan Cristescu.
„Educaţia pentru mediu şi schimbări climatice nu se reduce la noţiuni, la cunoaştere, ci şi la acţiune. În realitate, noi ne vom fi îndeplinit misiunea atunci când protecţia mediului şi atenţia la ceea ce este în jur pentru noi şi pentru cei care vor veni va fi parte din acţiunea noastră în fiecare zi. (…) Referitor la Ministerul Educaţiei, pe partea de strategie, vedem lucrurile deja de la nivelul profilului absolventului, pentru că noul profil al absolventului, adoptat anul trecut, a introdus şi competenţele verzi. (…) Apoi, am avut Strategia de educaţie pentru mediu şi schimbări climatice care a fost adoptată ca urmare a raportului prezidenţial pe educaţie pentru mediu şi schimbări climatice şi atunci a rezultat o strategie al cărei plan de acţiune este acum în avizare interministerială. (…) Deci, avem parte de strategie, avem parte de plan şi, deja, vedem urmări bune ale introducerii Săptămânii verzi”, a declarat Cristescu.
El a evidenţiat şi importanţa investiţiilor „verzi” în infrastructura şcolară.
Potrivit preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Rareş Achiriloaie, o parte importantă a Declaraţiei Naţionale a Tinerilor privind Schimbările Climatice este cea privind educaţia climatică.
El a menţionat că săptămâna viitoare urmează să fie supus votului în Parlament proiectul de lege care reglementează participarea copiilor în procesul decizional.
„Dacă avem noroc şi găsim înţelegere politică din toate direcţiile, România va fi prima ţară din lume cu o astfel de lege”, a susţinut Achiriloaie.
Consultarea tinerilor în domeniile care vizează viitorul este obligatorie, a subliniat şi Ionuţ Sorin Banciu, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon.
„Toate crizele acestea despre care discutăm – climatică, pierderea biodiversităţii, poluare, degradarea solului necesită un răspuns integrat, un răspuns în care fiecare parte trebuie să-şi spună cuvântul. (…) Cred că această voce clară a tinerilor şi copiilor trebuie să fie la toate mesele de discuţii. (…) Este obligatoriu ca orice minister care discută despre viitor în procesele de consultare publică, de multe ori formale, să invite aceste organizaţii. (…) E nevoie de această implicare pentru că lupta împotriva schimbărilor climatice este într-adevăr un efort al unei întregi societăţi şi o societate în care copiii şi tinerii nu participă este o societate defectă, o societate incompletă”, a afirmat Banciu.
El a lansat un apel la tineri să privească atent programele celor înscrişi în cursa electorală pentru a vedea câtă importanţă acordă mediului înconjurător.
„Căutaţi în programele politice temele de mediu şi climă şi dacă nu sunt suficiente mai faceţi o declaraţie şi strigaţi, pentru că, dacă aceste teme vor lipsi din dezbaterile politice şi publice, avem foarte mult de pierdut. (…) Nu putem să rezolvăm schimbările climatice dacă continuăm să ne plimbăm cu 2,5 milioane de autoturisme în fiecare zi în Bucureşti sau să abordăm poluarea aerului deconectat de schimbările climatice sau pierderea biodiversităţii decontată de agenda climatică”, a declarat Ionuţ Sorin Banciu. AGERPRES/(A, AS – autor: Daniel Florea, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)
