Cercetări medicale sunt în curs de desfăşurare în lumea întreagă pentru a înţelege mai bine cauzele sindromului post-COVID-19, denumit şi COVID-19 de lungă durată, care afecta 4% din populaţia Franţei la sfârşitul anului 2022, potrivit Sante Publique France. Acest sindrom se manifestă printr-o oboseală profundă, tulburări neurologice, dificultăţi de respiraţie şi dureri de cap.
Studiul realizat de Institutul Pasteur, publicat în revista Nature Communications pe 22 iulie, arată că virusul care declanşează COVID-19 “persistă pe termen lung în trunchiul cerebral şi dereglează activitatea neuronilor”, au rezumat cercetătorii francezi într-un comunicat de presă publicat marţi.
Ei au studiat efectele infecţiei cu COVID-19 “asupra sistemului nervos central” al hamsterilor, “până la 80 de zile după faza acută a infecţiei”.
Ce arată studiul
Cercetătorii au observat că “genele asociate cu metabolismul şi activitatea neuronilor sunt dereglate în creierul acestor animale, într-un mod asemănător cu ceea ce se întâmplă în cazul bolilor neurodegenerative”, precum maladia Parkinson, cu “o dereglare a căii dopaminei”.
Virusul SARS-CoV-2 pare astfel “să aibă un impact asupra producţiei de dopamină”, implicată în “reglarea emoţiilor şi a memoriei”, a explicat unul dintre cercetători, Anthony Coleon, în comunicatul de marţi.
Analizele au arătat că, în pofida unei sarcini virale scăzute, virusul poate continua să infecteze celule noi, ceea ce sugerează că acesta poate persista “în linişte” în trunchiul cerebral.
Potrivit lui Guilherme Dias de Melo, autorul principal al studiului, noua cercetare “evidenţiază pentru prima dată, în modele animale, consecinţele biologice pe termen lung” ale COVID-19.
După ce au identificat “o listă de gene dereglate pe termen lung” de către virus, oamenii de ştiinţă îşi vor continua cercetările “pentru a înţelege modul în care infecţia induce pierderea funcţiei în neuronii dopaminei”, a declarat el.
Cercetătorii au descoperit deja “semne ale persistenţei virusului” SARS-CoV-2 în organismul uman, “ale unei alterări a răspunsului imunitar şi ale unui răspuns autoimun”, a reamintit Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care afirmă că pandemia de COVID-19 a ucis 20 de milioane de oameni la nivel mondial.
Îmbătrânirea creierul uman în timpul pandemiei
Creierul uman a îmbătrânit în medie cu cinci luni și jumătate mai repede în timpul pandemiei, față de perioada anterioară anului 2020. Surprinzător, această accelerare s-a produs chiar și la persoanele care nu s-au infectat cu COVID-19.
O echipă a Universității din Nottingham a antrenat un model de inteligență artificială folosind datele a peste 15.000 de adulți din Biobanca Regatului Unit pentru a recunoaște îmbătrânirea sănătoasă a creierului.
Algoritmul a comparat apoi scanările cerebrale făcute înainte și în timpul pandemiei.
Mai multe citește aici: Pandemia a îmbătrânit creierul uman cu cinci luni și jumătate, chiar și fără infectare – arată un studiu
