Planta, numită Andryala laevitomentosa, se află în același loc de peste 60.000 de ani, „în ciuda schimbărilor climatice majore din ultimele milenii”. Supraviețuirea sa a fost posibilă prin reproducere vegetativă, „ceea ce înseamnă că se înmulțește prin lăstari. Această metodă de înmulțire a permis formarea unor clone care au supraviețuit zeci de mii de ani în condiții climatice extreme, inclusiv glaciațiunile Pleistocenului”. Există doar cinci populații mici pe o creastă montană de 1,8 km în Munții Bistriței. Prima oară a fost descoperită în 1961 de un student al UBB, iar un exemplar este păstrat în herbarul universității, scrie digi24.ro.
Cercetătorii au folosit tehnici avansate pentru a studia plantele și a determina vârsta lor, descoperind că Andryala laevitomentosa are o diversitate genetică foarte scăzută. „Au fost identificați doar 11 indivizi distincți genetic, dar longevitatea și persistența acestor clone sunt incredibile. Astfel, cea mai «bătrână clonă» ar reprezenta unul dintre cei mai vechi, dacă nu chiar cel mai vechi individ cunoscut în lumea plantelor, demonstrând astfel o capacitate remarcabilă de adaptare și supraviețuire a acestor organisme în fața schimbărilor de mediu”, a explicat prof. dr. Mihai Pușcaș, membru în echipa de cercetare.
UBB subliniază că această descoperire evidențiază atât longevitatea extraordinară a speciei, cât și importanța conservării habitatului său unic. Instituția afirmă că pierderea oricăreia dintre aceste clone „ar echivala cu dispariția unui organism care a supraviețuit încă din vremea ultimei glaciațiuni” și că cercetarea contribuie la o mai bună înțelegere a modului în care plantele pot rezista schimbărilor climatice extreme de-a lungul mileniilor.
