„M-am bucurat să îi pot însoți pe colegii de la ABA Dobrogea -Litoral în prima campanie de monitorizare a Mării Negre de anul acesta, care va dura patru-cinci zile și la sfârșitul căreia vom obține informații privind starea fizico-chimică a apei Mării Negre. Această monitorizare are loc de patru ori pe an. Ne interesează cu atât mai mult, cu cât imaginile pe care le văd aproape în fiecare zi în presa locală din regiunea Peninsulei #Crimeea, mai ales, sunt absolut îngrijorătoare. Discutăm deja despre sute de delfini morți, despre mii de păsări moarte, despre zeci de kilometri de țărm afectat, în contextul scufundării celor două vase, în strâmtoarea Kerci, un dezastru ecologic, lucru care ne îngrijorează foarte mult”, a declarat ministrul, conform Mediafax.
Acesta și-a exprimat îngrijorarea privind posibilitatea ca unda de poluare să ajungă în dreptul litoralulului românesc:
„Din discuțiile pe care le-am avut cu colegii specialiști – și evaluând modelările matematice pe care aceștia le-au făcut, care vizează viteza și direcția curenților marini, direcția și viteza vântului, temperatura apei Mării Negre și temperatura exterioară, riscul ca unda de poluare să ajungă și pe litoralul românesc este extrem de mic. Însă, uitându-mă pe hartă și văzând că Peninsula Crimeea – zona Sevastopol, zona Yalta – este undeva la jumătatea distanței dintre strâmtoarea Kerci și Constanța, nu pot să nu mă gândesc că, în aceste condiții, există, totuși, un risc, chiar dacă e foarte mic și acesta este și unul dintre motivele pentru care am solicitat colegilor, atât de la ABA Dobrogea-Litoral cât și celor de la institutele din Constanța, ca determinarea hidrocarburilor din apa Mării Negre să se facă cu o intensitate mai mare, tocmai pentru a avea semnale timpurii, pentru a ne ajuta să luăm anumite decizii dacă situația o va impune. Deocamdată, monitorizăm și mergem pe principiul că e mai bine să fim în alertă decât să avem vreo surpriză care să pună turismul sau starea litoralului românesc în pericol”, a mai spus Fechet.
„Parametrii fizico-chimici analizați, conform Manualului de Operare, sunt: fizico-chimici generali: transparența, condiții termice/temperatura apei, condiții de oxigenare (oxigen dizolvat și materii organice), stare acidifierii (pH), salinitate, nutrienți, alți poluanti specifici – de exemplu, hidrocarburi petroliere (indice total de hidrocarburi), metale grele și micropoluanti organici. În cazul Mării Negre, au fost stabilite secțiuni de monitorizare, atât pentru corpurile de apă costiere (de la linia de bază a țărmului până la o milă marină între Periboina și Vama Veche), corpul de apă tranzitoriu marin (Chilia – Periboina), cât și pentru apele teritoriale (până la 12 mile marine), respectiv 15 secțiuni (transversale) de monitorizare. Aferent acestor secțiuni, s-au stabilit 27 de puncte de prevevare la diverse adâncimi, din care 18 puncte de prelevare sunt situate dincolo de adâncimea de 5m (pentru acestea se folosește nava la prelevare)”, transmit reprezentanții Ministerului Mediului.
